La sfârşitul lunii martie, băncile moldoveneşti au câştigat 1,8 lei din fiecare leu investit din active şi 10,4 lei din fiecare leu investit din capital, fiind în descreştere cu 0,7 p.p. şi, respectiv, cu 4,2 p.p. comparativ cu sfârşitul anului precedent. Cele 11 bănci din R. Moldova au contabilizat un profit de 432 milioane de lei, cu 18% mai puţin în primele trei luni ale acestui an faţă de perioada similară a anului precedent, potrivit informaţiilor Băncii Naţionale a Moldovei.
Micşorarea profitului este determinată, în mare parte, de majorarea cheltuielilor neaferente dobânzilor cu 26,0% (219,4 mil. lei), preponderent, ca urmare a majorării pierderilor din deprecierea activelor financiare. Concomitent, s-au majorat şi cheltuielile cu dobânzile cu 7,5% (25,3 mil. lei).
Veniturile din dobânzi s-au majorat cu 6,1% (64,9 mil. lei), ca urmare a majorării portofoliului de credite. Veniturile neaferente dobânzilor s-au majorat cu 13,2% (85,3 mil. lei).
Veniturile totale au constituit 1,8 miliarde lei, dintre care veniturile din dobânzi – 60,7% (1,1 miliarde lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 39,3% (0,7 miliarde lei). Concomitent, cheltuielile totale au constituit 1,4 miliarde lei, inclusiv cheltuielile cu dobânzile – 25,5% (0,3 miliarde lei) din totalul cheltuielilor, iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 74,5% (1,1 miliarde lei) din totalul cheltuielilor.
Pe parcursul perioadei de referinţă, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase şi compromise) în totalul creditelor a fost la acelaşi nivel comparativ cu finele anului 2019, constituind 8,5% la sfârşitul lunii martie, indicatorul menţionat variind de la 4,6% până la 19,9% în funcţie de bancă.
Totodată, de menţionat că, creditele neperformante în valoare absolută s-au majorat cu 4,0% (136,8 mil. lei), constituind 3,6 miliarde lei.
Activele totale ale sectorului bancar au constituit 92,5 miliarde lei, majorându-se pe parcursul primului trimestru al a.c. cu 2,1% (1,9 miliarde lei).
Soldul brut (prudenţial) al creditelor a constituit 45,4% din totalul activelor sau 42,0 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 4,1% (1,7 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul trimestrului I al anului 2020 s-a majorat cu 3,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cele mai mari creşteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele acordate comerţului – cu 4,6% (438,3 mil. lei) şi la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului – cu 5,5% (340,9 mil. lei).
Investiţiile în valori mobiliare (certificatele Băncii Naţionale şi valorile mobiliare de stat) au avut o pondere de 11,1% (10,3 miliarde lei) din totalul activelor, fiind cu 1,9 p.p. mai mici în comparaţie cu sfârşitul anului 2019.
Celelalte active, care constituie 43,5%, sunt menţinute de către bănci în conturile deschise la Banca Naţională, în alte bănci şi în numerar.
În trei luni ale anului, datele Băncii Naţionale arată o majorare a soldului depozitelor. Conform rapoartelor prudenţiale, acestea au crescut cu 2,5% în perioada de referinţă, constituind 70,0 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 67,8% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 31,9% şi depozitele băncilor – 0,3%). Cel mai mare impact asupra majorării soldului depozitelor a avut-o creşterea depozitelor persoanelor fizice cu 1,9 miliarde lei (4,2%) şi a depozitelor băncilor – cu 72,1 mil. lei (74,5%), până la 169.0 mil. lei.
Din totalul depozitelor, 55,3% au revenit depozitelor în lei, soldul acestora s-a micşorat cu 1,6 miliarde lei (4,0%), constituind 38,7 miliarde lei la 31.03.2020. Depozitele în valută au constituit 44,7% din totalul depozitelor, soldul acestora a crescut pe parcursul perioadei de referinţă cu 3,3 miliarde lei (11,9%), alcătuind 31,3 miliarde lei. Creşterea a fost determinată de atragerea depozitelor în valută, echivalentul a 1,9 miliarde lei şi, totodată, de diferenţa de curs valutar ce a alcătuit +1,3 miliarde lei.
Lichiditatea curentă pe sector (principiul II al lichidităţii) s-a diminuat cu 0,4 p.p., constituind 50,3% (limita ≥20%), mai mult de jumătate din activele sectorului bancar fiind concentrate în active lichide. E de menţionat că cele mai mari ponderi în activele lichide le deţin depozitele la BNM – 47,1%, valorile mobiliare lichide – 22,3% şi mijloacele interbancare nete – 20,9%. Pe parcursul anului 2020, a crescut ponderea depozitelor la BNM cu 1,5 p.p. şi a mijloacelor interbancare nete cu 3,7 p.p. Totodată, a descrescut ponderea valorilor mobiliare lichide cu 3,4 p.p.
Principiul III al lichidităţii, care reprezintă raportul dintre lichiditatea efectivă ajustată şi lichiditatea necesară pe fiecare bandă de scadenţă şi care nu trebuie să fie mai mic de 1 pe fiecare bandă de scadenţă, a fost respectat de toate băncile.
Conform rapoartelor prezentate de bănci la situaţia din 31.03.2020, rata fondurilor proprii totale pe sectorul bancar a înregistrat valoarea de 24,9%, fiind în scădere cu 0,3 p.p. faţă de finele anului precedent. Limita reglementată a fost respectată de fiecare bancă şi a variat între 18,7% şi 48,4%.
La sfârşitul lunii martie, fondurile proprii totale au constituit 11,8 miliarde lei şi au înregistrat o creştere de 2,4% (270,3 mil. lei) pe parcursul perioadei menţionate. Creşterea fondurilor proprii a fost determinată, în special, ca urmare a includerii de către o bancă în calculul fondurilor proprii a profitului pentru primele şase luni ale anului 2019 (ca rezultat al permisiunii BNM).
Banca Naţională susţine că băncile au respectat indicatorii prudenţiali cu privire la expunerile mari şi la expunerile faţă de persoanele lor afiliate.
Totodată, la două bănci, raportul dintre indicatorul aferent sumei valorii agregate a expunerilor din credite faţă de clienţi sau grup de clienţi aflaţi în legătură, care constituie după mărime primele zece expuneri din credite, şi portofoliul total de credite, este mai mare decât limita prudenţială de 30% la sută. Având în vedere că băncile menţin cerinţa suplimentară de fonduri proprii pentru excedentul respectiv, depăşirea limitei de 30% nu constituie o încălcare.
Într-un interviu pentru revista Profit, viceguvernatorul BNM, Ion Sturzu, susţine că în procesul de supraveghere bancară pentru anul 2020, Banca Naţională se va axa, în principal, pe guvernanţa internă, managementul riscului, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi procesul intern de evaluare a adecvării lichidităţii, combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, riscul de credit şi operaţional, planurile de redresare şi multe altele.
Totodată, Banca Naţională urmăreşte în continuu perfecţionarea cadrului prudenţial pentru a promova un sistem bancar solid şi competitiv. Însă, dincolo de aceste aspecte tehnice de lucru, trebuie să înţelegem că banca centrală, în calitate de autoritate de supraveghere şi reglementare bancară din R. Moldova, se conduce în permanenţă în activitatea sa şi cere de la actorii care formează sectorul bancar respectarea standardelor înalte de integritate, imparţialitate, profesionalism şi responsabilitate.
Victor Ursu
