Scopul acestei mese rotunde a fost ca mediul de business să fie auzit. De cealaltă parte, autorităţile s-au arătat deschise şi au recunoscut că problemele oamenilor de afaceri sunt cunoscute, dar este necesară o şi mai mare insistenţă şi perseverenţă din partea acestora pentru ca recomandările propuse de aceştia să fie puse în aplicare.
Preşedintele Comisiei Parlamentare pentru Economie, Buget şi Finanţe, Veaceslav Ioniţă, a venit cu propunerea de a schimba stilul şi modalitatea de a aduce noi propuneri şi iniţiative. Deputatul a explicat că asociaţiile nu trebuie să aştepte ca modificările să se întâmple fără participarea acestora, sugerând reprezentanţilor mediului de afaceri să vină mai întâi cu propuneri şi iniţiative bine cizelate şi argumentate.
“Noi am eleaborat un proiect de lege în acest sens, dar vrem mai întâi să-l discutăm cu voi, cu mediul de afaceri. Vreau să fiţi critici şi duri, dar şi insistenţi, pentru că numai aşa putem schimba unele aspecte”, a precizat Ioniţă.
Agenda Naţională de Business a prezentat un Raport de monitorizare şi implementare a priorităţilor mediului de afaceri de către autorităţi. Echipa de experţi a monitorizat punerea în aplicare a recomandărilor ANB în domeniile fiscal şi vamal, precum şi în patru sectoare ale economiei naţionale: tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC); afacerile agricole şi industria vinului; transporturile şi construcţiile.
Totodată, au fost analizate Dialogul public-privat (DPP) în Republica Moldova şi etapele de intervenţie a mediului de afaceri în procesul decizional.
Reprezentanţii mediului de afaceri consideră că dialogul public-privat este mai mult formal şi mai puţin eficient, recomandările propuse de aceştia nu se regăsesc în Agenda autorităţilor. Lipsa dialogului eficient duce la extinderea sectorului informal al economiei şi reducerea veniturilor bugetului de stat.
„Noi nu vrem să punem condiţii, dar faptul că propunerile mediului de afaceri sunt respinse de către autorităţi nu este ceva normal. Insistăm asupra unui dialog public-privat real. Autorităţile trebuie să înţeleagă că agenţii economici nu sunt duşmanii lor”, a precizat Alexandru Slusari, preşedintele UniAgroProtect, membru ANB.
Semnale de îngrijorare
Calitatea scăzută a DPP, consideră experţii ANB, şi-a pus amprenta în mod direct asupra gradului de implementare a priorităţilor ANB 2012-2013. „Acest fapt este confirmat şi de discrepanţa enormă care există între cele două agende monitorizate: agenda autorităţilor şi cea a ANB. Astfel, în Planul de Acţiuni al Guvernului se regăsesc doar trei dintre cele 13 priorităţi ale ANB 2012-2013, în domeniile fiscal şi vamal”, a explicat Tatiana Lariuşin, coordonator ANB.
Ceva mai mare este numărul priorităţilor sectoriale ale ANB care se regăsesc pe agenda autorităţilor, însă acest lucru este valabil doar pentru sectorul TIC şi sectorul business-ului agricol şi industriei vinului. Pentru moment, priorităţile mediului de afaceri din sectorul transporturilor se regăsesc într-o măsură foarte mică pe agenda guvernamentală.
Cât despre modul în care acestea sunt implementate, experţii au menţionat că dintre cele 13 priorităţi ANB în domeniul fiscal şi vamal, doar trei au fost considerate de reprezentanţii ANB ca fiind realizate parţial sau în proces de realizare. În privinţa altor şapte, nu a fost constatată nici o schimbare, iar în legătură cu alte trei priorităţi, membrii ANB au semnalat chiar un regres.
Cele mai notabile progrese au fost înregistrate în domeniul optimizării procedurilor de raportare obligatorie, în special prin introducerea serviciului „Declaraţia electronică” şi iniţierea proiectului „Ghişeul unic de recepţie a rapoartelor fiscale şi de deservire a contribuabililor”.
Deşi legislaţia conţine prevederi clare în acest sens, acestea nu întotdeauna sunt respectate, consideră experţii.
Prezenţi la eveniment, oficialii străini (FMI, OSCE, Delegaţia UE în RM) au salutat acest format de discuţii la aceeaşi masă dintre autorităţi şi mediul de afaceri.
Wicher Slagter, Şeful Secţiei Politică şi Economie a Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a precizat că Uniunea Europeană este motivată să contribuie la dezvoltarea procesului de transparenţă în eficientizarea mediului de afaceri. Astfel, UE promovează acest lucru prin 3 metode: 1. Susţinerea aproximaţiei între legislaţia Moldovei şi a UE prin aducerea unor noi politici de lucru care duc împreună la integritatea acestor state şi stimulează un mediu cât mai deschis şi transparent de business; 2. Integrarea Moldovei pe piaţa UE şi deschiderea unor noi căi prin asemănarea acestor două părţi; 3. Susţinerea Moldovei în dezvoltarea şi construirea unui Program Instituţional care să dezvolte un dialog puternic şi eficient dintre autorităţi şi agenţii economici.
În acest context, Veaceslav Cunev, directorul asociaţiilor IT din Moldova, a precizat că în acest sector există un dialog cu autorităţile destul de frecvent, dar calitatea acestuia nu e cea aşteptată. „Avem semnale din Europa, vor să lucreze cu noi, dar trebuie să avem ce le oferi. De aceea insistăm pe un dialog cu autorităţile eficient şi sincer”, a explicat Cunev.
Viceministrul Economiei, Sergiu Ciobanu, a salutat iniţiativa oamenilor de afaceri şi a dat asigurări că doleanţele mediului de business vor fi incluse în agenda de lucru a Guvernului pentru anul 2013. „Suntem conştienţi că rămânem restanţieri la anumite capitole. Ştim că presiunea fiscală nu este cea mai bună metodă de redresare a economiei naţionale datorată în mare parte şi dispersării politicilor elaborate în acest sens”, a menţionat viceministrul.
Priorităţi implementate
Dintre cele 13 priorităţi ale ANB în domeniul fiscal şi vamal, doar trei au fost considerate de reprezentanţii ANB ca fiind realizate parţial sau în proces de realizare. În privinţa altor şapte, nu a fost constatată nici o schimbare, iar legătură cu alte trei priorităţi, membrii ANB au semnalat chiar un regres.
În privinţa simplificării procedurilor vamale, reprezentanţii mediului de afaceri salută introducerea deciziei tarifare prealabile, în conformitate cu „Instrucţiunea cu privire la procedura de completare şi examinare a cererilor privind decizia tarifară prealabilă”, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 80-O din 28.02.2012, prin care agenţii economici pot obţine în prealabil decizia organului vamal privind clasificarea corectă a mărfurilor.
Proiectul de hotărâre al Guvernului, elaborat de Ministerul Economiei, cu privire la revizuirea actelor normative ale Serviciului Vamal, reprezintă, de asemenea, o ameliorare aşteptată de mediul de afaceri. Scopul proiectului este realizarea conformităţii actelor normative ale Serviciului Vamal cu legislaţia existentă. În acelaşi timp, proiectul vizează eliminarea practicii de elaborare a ordinelor care reglementează activitatea de afaceri fără consultarea prealabilă a reprezentanţilor mediului de afaceri şi fără publicarea în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
S-au mai constatat progrese şi în ceea ce priveşte introducerea procedurii simplificate de control vamal, prin instituirea „coridorului verde”, a categoriilor „agent economic de încredere” şi „agent economic autorizat” precum şi în privinţa implementării sistemului de monitorizare în regim on-line a traficului mijloacelor de transport la punctele de trecere a frontierei.
Un alt document în conformitate cu aşteptările comunităţii de afaceri este şi Regulamentul Serviciului Vamal cu privire la procedurile simplificate de vămuire pe baza principiului selectivităţii controlului vamal. Potrivit Regulamentului, orice persoană juridică care corespunde condiţiilor stipulate va putea solicita acordarea statutului de beneficiar al procedurii simplificate, încadrându-se într-una din următoarele trei categorii: 1) agent economic cu risc scăzut; 2) agent economic cu vămuire la domiciliu; 3) transportator de încredere. Cu toate acestea, reprezentanţii mediului de afaceri atrag atenţia că criteriile de selectare a agenţilor economici care pot beneficia de procedurile simplificate de vămuire contravin spiritului şi intenţiilor de dezvoltare a sectorului IMM.
În privinţa recunoaşterii certificatelor de conformitate internaţionale şi a perfecţionării procedurilor de certificare a conformităţii, membrii ANB au semnalat o ameliorare, în special la capitolul eliminării sancţiunilor aplicate agenţilor economici pentru păstrarea bunurilor pe perioada certificării, precum şi la capitolul adoptării standardelor europene şi internaţionale.
Nu s-a constatat nici un progres în privinţa a şapte priorităţi: aplicarea prezumţiei de nevinovăţie mediului de afaceri în relaţia cu organele de control; oferirea posibilităţii companiilor de a se înregistra ca plătitori de TVA, fără condiţii de plafonare; stimularea importului de tehnologii noi; stimularea creşterii nivelului de pregătire profesională a angajaţilor; creşterea transparenţei activităţii Serviciului Vamal şi a predictibilităţii procedurilor vamale; reducerea taxelor aplicate activităţilor vitale pentru stimularea vânzărilor (marketing, publicitate); asigurarea transparenţei modului de calculare a valorii în vamă a mărfurilor.
În privinţa a trei priorităţi ANB, s-a observat un regres în comparaţie cu perioada formulării acestora, iunie-septembrie 2011. Regresul constă în majorarea amenzilor pentru abateri fiscale, neintenţionate şi disproporţionate în raport cu prejudiciul direct adus statului. De asemenea, au fost excluse scutirile la plata TVA şi a taxei vamale pentru activele pe termen lung incluse în fondul statutar. Păstrarea facilităţilor pentru investiţiile (cheltuielile) capitale, cu excepţia celor constând în clădiri şi mijloace de transport, conform art. 1011 al Codului Fiscal, nu este în măsură să contrabalanseze eliminarea scutirilor amintite. În privinţa aplicării automate a termenului maxim de tranzit, membrii ANB au remarcat o înrăutăţire a situaţiei, prin cazurile frecvente de limitare a termenului de tranzit, ceea ce reprezintă o încălcare a acordurilor internaţionale semnate de RM, referitoare la regimul de muncă şi odihnă al şoferilor.
Ceva mai mare este numărul priorităţilor sectoriale ale ANB în a căror implementare s-a constatat un progres. Cu toate acestea, ca şi în cazul agendei de politici, acest lucru este valabil mai mult pentru sectorul TIC (acţiuni în curs de implementare pentru patru dintre cele cinci priorităţi) şi sectorul business-ului agricol şi industriei vinului (nu am regăsit acţiuni în desfăşurare decât pentru o singură prioritate, respectiv acordarea unor facilităţi fiscale).
Situaţia este mai problematică în sectoarele transporturilor şi construcţiilor. Dintre cele şapte priorităţi de pe agenda sectorială a transporturilor, s-au constatat progrese doar în privinţa unor acţiuni ce ţin de lichidarea barierelor la frontieră pentru transporturile internaţionale de mărfuri şi simplificarea procedurilor vamale. În privinţa a trei priorităţi, au fost realizate anumite acţiuni, însă acestea nu au schimbat cu mult situaţia şi calificativul acordat (majorarea pedepselor pentru transportul ilicit de pasageri; perfecţionarea sistemului de licenţiere în transportul de pasageri; reducerea TVA la importul unităţilor auto pentru transportul de pasageri şi acordarea de facilităţi la achitarea datoriilor pentru transportul categoriilor de pasageri). În sectorul construcţiilor, deşi a fost modificată legea achiziţiilor publice în concordanţă cu propunerile asociaţiilor sectoriale, de cele mai multe ori, aceste prevederi nu se respectă. Pentru încă două priorităţi (adoptarea legii cu privire la locuinţe şi a Codului construcţiilor), proiectele respective de legi au fost elaborate, însă se află încă în discuţii, aşadar, pe moment, nu se poate vorbi despre efectul lor practic.
Cristina MIRON
