Politica monetară restrictivă, dar şi deprecierea leului pun în dificultate debitorii, în condiţiile în care băncile au operat creşteri ale dobânzii la creditele deja acordate şi la împrumuturile pe care la acordă în prezent. Economiştii susţin că dobânzile mai mari vor genera majorarea soldului creditelor neperformante, în condiţiile în care o parte dintre debitori vor intra în incapacitate de plată.
Economistul Roman Chircă e de părere că plafonul de jos al deprecierii s-a consumat în perioada august-septembrie a anului trecut, respectiv, majoritatea neplăţilor sau creşterii soldului creditelor neperformante va fi în această primăvara. Numărul creditelor în valută în structura portofoliului de credite nu este majoritar. Este mai puţin de 50%. Majoritatea creditelor de consum sunt oferite în lei, iar ponderea creditelor acordate populaţiei este de 20%. Majoritatea împrumuturilor acordate sunt pentru persoanele juridice care au gaj sau alte forme de acoperire a împrumuturilor.
“Vom urmări o creştere a creditelor neperformante, după care va avea loc o stabilizare. În urma majorării ratei de finanţare vom avea o scădere a creditelor în lei şi în valută străină, pentru că nu va fi rentabil contractarea împrumuturilor în valută. Efectul este incomparabil cu cel din Federaţia Rusă sau alte state care utilizează diferite instrumente valutare. Un exemplu sunt creditele în franci acordate în România, iar după aprecierea francului s-a produs criza beneficiarilor de credite. În Republica Moldova nu au fost diversificate instrumentele financiare”, a mai spus Chircă.
O creştere a creditelor neperformante se va produce, vom asista la reducerea acordării împrumuturilor, iar în toamnă vom ajunge la un alt nivel faţă de ce am avut.
“Majoritatea creditelor oferite persoanelor fizice au o clauză în care se face referinţă că banca îşi rezervă dreptul de a revizui dobânda unilateral. Băncile şi-au ajustat ratele la creditele oferite după majorarea ratei de bază. Nu există pericolul unei lipse de lichidităţi sau o criză în sistemul bancar în condiţiile în care creditele acordate persoanelor fizice este de 20%, faţă de Federaţia Rusă unde ponderea creditelor în programe ipotecare este foarte mare, având în vedere că împrumuturile au fost acordate în valută, iar deprecierea rublei a fost mult mai mare”, a conchis Chircă.
Radu Marian de la Expert Grup susţine într-un studiu că, cu toate că băncile au acumulat anumite rezerve pentru a absorbi eventualele pierderi (a fost majorată rata ce se aplică la calcularea sumei necesare mijloacelor privind reducerile pentru pierderi la active/angajamente condiţionale şi a fost mărită rata rezervelor obligatorii), creşterea creditelor neperformante reprezintă un risc iminent pentru sectorul financiar. Înrăutăţirea perspectivelor economice şi deprecierea leului deja cauzează dificultăţi la rambursarea creditelor. Degradarea calităţii activelor se va transpune în reducerea nivelului de capitalizare a băncilor, fapt ce ar putea submina esenţial stabilitatea financiară a acestora. În fond, scenariul prin care au trecut cele trei bănci lichidate se poate repeta, iar probabilitatea recidivării acestor „afecţiuni” este înaltă.
“Sectorul bancar prezintă mai multe semnale îngrijorătoare. Reducerea furnizării de mijloace băneşti către BNM şi creşterea operaţiunilor de procurare a lichidităţilor în condiţiile majorării ratei dobânzii pe parcursul anului 2015, indică faptul că băncile au anumite dificultăţi. În aceste circumstanţe, sporirea tendinţei de reducere a depozitelor, însoţită de înrăutăţirea calităţii portofoliului de credite doar va amplifica deficitul de lichiditate în viitorul apropiat. În acest context, multe bănci sunt nevoite să procure mijloace băneşti de la BNM, fapt ce ar putea crea costuri şi mai mari în contextul înăspririi politicii monetare”, mai spune Radu Marian.
În acest context, se observă că contribuţia pozitivă a ratelor reale ale dobânzilor asupra evoluţiei creditării a devenit infimă în trimestrul I 2014, iar din trimestrul II 2014 ratele au influenţat negativ activitatea de creditare, deşi acest impact a fost unul minimal. Continuarea politicii monetare restrictive va cauza menţinerea unor rate nominale înalte ale dobânzilor şi, implicit, ratele reale vor rămâne ridicate, iar acest fapt va descuraja creditarea.
“Evoluţia calităţii activelor oferă anumite semnale de îngrijorare, în particular, din cauza evoluţiilor de la sfârşit de an. În sectorul bancar, suma reducerilor calculate pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale a crescut rapid pe final de an. Astfel, în decembrie 2015 majorarea a constitui 20,5% faţă de anul precedent, după ce în noiembrie s-a produs o sporire cu 17,6% faţă de anul precedent. Această majorare a fost cauzată de evoluţiile din întregul sector bancar. La băncile care se află sub supraveghere specială, acumularea pierderilor la active a variat, cu unele excepţii, în jurul nivelului de 20% faţă de perioada similară a anului precedent, totuşi în noiembrie 2015 s-a produs un salt şi creşterea a atins nivelul de 36,9% faţă de anul precedent”, a explicat Radu Marian.
Economiştii sunt de părere că înăsprirea politicii monetare a BNM a dus la majorarea ratelor dobânzilor la credite de către băncile comerciale. Evident, această majorare e justificată şi prin creşterea preţurilor. Deprecierea leului a dus la creşterea preţurilor. Inflaţia a impus BNM să crească rata de politică monetară, ceea ce a dus la scumpirea banilor pe fundalul majorării rezervelor obligatorii”.
Potrivit lor, în acest context, băncile comerciale au ridicat ratele dobânzilor la creditele deja acordate având clauzele respective prevăzute în contract. Cel mai grav este că mulţi agenţi economici se confruntă cu gestionarea împrumuturilor. Anterior, băncile erau mult mai flexibile în ceea ce priveşte reeşalonarea creditelor, refinanţare or, în prezent, BNM este foarte prudentă.
Rata mare a dobânzii la credite ar putea fi o povară pentru câteva zeci de companii care şi anterior se confruntau cu dificultăţi. Pe de altă parte, numărul creditelor noi acordate a scăzut cu 35%, ceea ce înseamnă că economia se contractă, de aceea BNM ar trebui să relaxeze politica monetară. Însă aici banca centrală ar trebui să decidă: să lase valuta un pic să se deprecieze pentru a ajuta economia sau, pentru a proteja populaţia, să lovească în economie. Anul acesta BNM va avea posibilitatea să relaxeze politica monetară fără să afecteze populaţia.
Victor URSU
