Sectorul bancar a întâlnit criza pandemică bine capitalizat şi pe un morman de bani. Lichiditatea curentă a băncilor constituia 51,3% la sfârşitul semestrului unu al anului curent în condiţiile în care valoarea minimă cerută de banca centrală este de 20%. În şase luni ale anului, băncile au contabilizat un profit de aproape jumătate de miliard de lei, cu 43% mai puţin comparativ cu perioada similară a anului 2019, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).
Micşorarea profitului este determinată, în mare parte, de majorarea cheltuielilor neaferente dobânzilor cu 36,6% (616,4 mil. lei), preponderent, ca urmare a majorării deprecierii la activele financiare. Concomitent, s-au majorat şi cheltuielile cu dobânzile cu 2,4% (16,1 mil. lei).
Totodată, a fost înregistrată majorarea veniturilor neaferente dobânzilor cu 11,2% (152,2 mil. lei). Veniturile din dobânzi s-au micşorat cu 0,7% (16,1 mil. lei) ca urmare a micşorării ratei medii la credite în monedă naţională de la 8,08% la 30.06.2019 până la 7,91%.
Veniturile totale au constituit 3,7 miliarde lei, majorându-se, comparativ cu perioada similară a anului precedent, cu 136,1 mil. lei (3,9%). În structura veniturilor, veniturile din dobânzi ocupă o pondere de 58,6% (2,1 miliarde lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 41,4% (1,5 miliarde lei). Concomitent, cheltuielile totale au constituit 3,0 miliarde lei, majorându-se comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 632,5 mil. lei (26,7%). Cheltuielile cu dobânzile au constituit 23,2% din totalul cheltuielilor (0,7 miliarde lei), iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 76,8% din totalul cheltuielilor (2,3 miliarde lei).
La sfârşitul semestrului unu, rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului au constituit 1,4% şi, respectiv, 7,8%, fiind în descreştere cu 1,1 p.p. şi, respectiv, cu 6,8 p.p. comparativ cu sfârşitul anului precedent.
Mai mult de jumătate din activele sectorului bancar sunt concentrate în active lichide. Cele mai mari ponderi în activele lichide le deţin depozitele la BNM – 38,3%, valorile mobiliare lichide – 30,6% şi mijloacele interbancare nete – 18,7%. Pe parcursul anului 2020, a descrescut ponderea depozitelor la BNM cu 7,3 p.p., urmare a micşorării normei rezervelor obligatorii deţinute de bănci de la 42,5% până la 34%. Totodată, a crescut ponderea valorilor mobiliare lichide cu 4,9 p.p., a mijloacelor interbancare nete cu 1,5 p.p. şi a numerarului cu 1,0 p.p.
La sfârşitul semestrului unu, rata fondurilor proprii totale pe sectorul bancar a înregistrat valoarea de 26,8%, fiind în majorare cu 1,6 p.p. faţă de finele anului precedent. Limita reglementată a fost respectată de fiecare bancă şi a variat între 19,2% şi 49,3%. Fondurile proprii totale au constituit 12,6 miliarde lei şi au înregistrat o creştere de 9,6% (1,1 miliarde lei). Creşterea fondurilor proprii a fost determinată, în special, ca urmare a includerii de către 2 bănci în calculul fondurilor proprii a profitului pentru anul 2019 (ca rezultat al permisiunii BNM).
Banca centrală susţine că băncile au respectat indicatorii prudenţiali cu privire la expunerile mari şi la expunerile faţă de persoanele lor afiliate.
Totodată, la o bancă, raportul dintre indicatorul aferent sumei valorii agregate a expunerilor din credite faţă de clienţi sau grup de clienţi aflaţi în legătură, care constituie după mărime primele zece expuneri din credite, şi portofoliul total de credite este mai mare decât limita prudenţială de 30% la sută. Având în vedere că banca respectă cerinţa suplimentară de fonduri proprii pentru excedentul respectiv, depăşirea limitei de 30% nu constituie o încălcare.
Activele totale ale băncilor moldoveneşti constituie 94,7 miliarde lei, majorându-se pe parcursul semestrului I al anului 2020 cu 4,6% (4,1 miliarde lei). Soldul brut (prudenţial) al creditelor a constituit 43,9% din totalul activelor sau 41,5 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 2,8% (1,1 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul semestrului I al anului 2020 s-a majorat cu 4,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cele mai mari creşteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele acordate industriei energetice – cu 57,8% (314,4 mil. lei) şi la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului – cu 9,15% (570,9 mil. lei).
Investiţiile în valori mobiliare (certificatele Băncii Naţionale şi valorile mobiliare de stat) au avut o pondere de 15,6% (14,8 miliarde lei) din totalul activelor, fiind cu 2,6 p.p. mai mare în comparaţie cu sfârşitul anului 2019.
Celelalte active, care constituie 40,5% (38,4 miliarde lei), sunt menţinute de către bănci în conturile deschise la Banca Naţională, în alte bănci şi în numerar.
În ceea ce priveşte creditele neperformante (substandard, dubioase şi compromise) în totalul creditelor acestea s-au majorat cu 0.25 p.p., constituind 8,7%, indicatorul variază de la 3,3% până la 20,1% în funcţie de bancă. Totodată, creditele neperformante în valoare absolută s-au majorat cu 5,9% (201.0 mil. lei), constituind 3,6 miliarde lei. La fel, în perioada analizată s-a majorat şi ponderea creditelor expirate de la 4,8% până la 5,8% în legătură cu înregistrarea restanţelor la plăţi de către debitori.
Totodată, a continuat tendinţa de majorare a soldului depozitelor. Conform rapoartelor prudenţiale, acestea au crescut cu 3,4 miliarde sau 5,0% în perioada de referinţă, constituind 71,8 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 65,9% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 33,9% şi depozitele băncilor – 0,2%). Cel mai mare impact asupra majorării soldului depozitelor a avut-o creşterea depozitelor persoanelor fizice cu 1,7 miliarde lei (3,8%) şi a depozitelor persoanelor juridice cu 1,7 miliarde lei (7,4%).
În totalul depozitelor, 55,8% au revenit depozitelor în lei, soldul acestora s-a micşorat cu 286,8 mil. lei (0,7%), constituind 40,1 miliarde lei. Depozitele în valută au constituit 44,2% din totalul depozitelor, soldul acestora a crescut pe parcursul perioadei de referinţă cu 3,7 miliarde lei (13,2%), alcătuind 31,7 miliarde lei. Creşterea a fost determinată de atragerea depozitelor în valută, echivalentul a 3,5 miliarde lei şi, totodată, de diferenţa de curs valutar ce a alcătuit (+0,2) miliarde lei.
Chiar dacă raportul credite versus depozite a crescut de la 0,56 în 2018 la 0,59 în 2019, acesta este departe de valoarea de 0,81 din anul 2013, an ce a precedat furtul miliardului. În ultimii doi ani, ritmul de creştere a creditelor noi acordate în monedă naţională a constituit 20,5% şi, respectiv, 22,5%. Un salt spectaculos au înregistrat împrumuturile în monedă naţională acordate persoanelor fizice cu 36,5% în anul 2018 şi 36,2% – în anul 2019. Majorarea a fost influenţată de creditele imobiliare, care în 2019 au însumat 3,1 miliarde de lei, aproape de patru ori mai mult faţă de 2017. Acordarea împrumuturilor imobiliare a fost influenţată de Programul Prima Casă, dar şi de dobânzile joase operate de bănci ca urmare a relaxării ratei de politică monetară de către BNM.
Totodată, relaxarea graduală a politicii monetare către BNM la nivelul de 3% şi a normei rezervelor obligatorii de la 42,5% la 32% a eliberat din bănci o parte din lichidităţi. Banii au fost direcţionaţi pentru acoperirea deficitului bugetar prin valorile mobiliare de stat de circa 6 miliarde de lei.
Victor Ursu
