Economia Moldovei a intrat într-o fază de stabilizare. Avem o creştere de aproximativ 4 la sută. În primul semestru al acestui an am ajuns la 5,2 la sută. Este o cifră similară cu cea din trimestrul doi al anului trecut.
Este însă „sănătoasă” această mişcare cu „paşi mici” a economiei? Schimbările structurale semnificative întârzie. Modelul de dezvoltare nu s-a schimbat, creşterea se ţine pe consum şi remitenţe, care devin tot mai puţine.
„Deşi nivelul volatilităţii s-a redus, această fixare a creşterii indică asupra unor riscuri majore. Înainte de toate, creşterea PIB-ului este insuficientă pentru a atinge convergenţa care să ne aducă la nivelul ţărilor din Europa Centrală şi de Est (ECE). Mai mult decât atât, un asemenea ritm îndepărtează cu câteva decenii convergenţa la PIB per capita din ţările ECE. Totodată, o creştere atât de lentă nu permite un salt calitativ spre un nou model de dezvoltare economică”, constată experţii Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” în Raportul de Stare a Ţării 2019, prezentat în săptămâna trecută.
Economiştii menţionează că astfel paradigma creşterii rămâne aceeaşi: consumul gospodăriilor casnice constituie peste 80 la sută din Produsul Intern Brut şi este puternic dependent de remiteri. Pe termen lung, un asemenea model cu greu poate „supravieţui”, iar incapacitatea de a accelera şi a diversifica economia sorteşte populaţia la un nivel de trai scăzut.
Creşterea economică de peste 5 la sută din prima jumătate a anului 2019, „cel mai probabil, va fi temporară”, fiind determinată de baza de comparaţie mică şi de efectele reformei fiscale din 2018 care vor dispărea rapid.
„În acelaşi timp, este atestat un nivel îngrijorător al inegalităţilor”, pe fundalul nivelul înalt al economiei informale şi bazei impozabile înguste, fapt ce subminează capacitatea sistemului de protecţie socială de a face faţă acestei probleme. Veniturile disponibile ale populaţie se află pe un trend ascendent în termeni reali. În ultimul deceniu, deşi cu perioade de stagnare şi descreştere, veniturile populaţiei au crescut în termeni nominali de circa trei ori, reprezentând o creştere de circa 30 la sută în termeni reali. Această creştere s-a reflectat şi în percepţia populaţiei asupra nivelului său de viaţă. Ponderea celor ce consideră că au nivel de viaţă „Rău sau foarte rău” a căzut la minimele istorice de 10% din totalul gospodăriilor. Majoritatea de 75 la sută consideră că au un nivel de viaţă „Satisfăcător”, potrivit raportului.
Sunt tendinţe pozitive. Veniturile populaţiei cresc. Experţii apreciază, însă, că „în pofida acestor tendinţe pozitive, nivelul de venituri şi consum pe cap de locuitor în Republica Moldova rămâne la doar 40 la sută din media pe regiunea Europei Centrale şi de Est, fără a arăta semne de convergenţă rapidă. Creşterea în continuare a veniturilor sau accelerarea convergenţei cu ţările din Europa Centrală şi de Est este constrânsă de structura de venituri în Republica Moldova. Tot mai multe gospodării în Republica Moldova îşi obţin veniturile sale principale din activităţi ce nu sunt legate direct de performanţa economiei naţionale şi productivitatea muncii. Astăzi, peste 60 la sută din gospodării obţin veniturile sale fie din pensii, fie din remiteri de peste hotare. Astfel, din cauza constrângerilor demografice şi de migraţie ne ciocnim cu provocări semnificative pentru creşterea durabilă şi rapidă a veniturilor unei părţi largi a populaţiei”.
Aceste realităţi sunt confirmate şi de datele Biroului Naţional de Statistică. Astfel, în anul 2018, 43,7 la sută din veniturile disponibile ale populaţiei o reprezentau salariile, 24,7 la sută – prestaţiile sociale, 7,3 la sută – veniturile din activitatea individuală agricolă, 18,8 la sută – alte venituri, inclusiv transferuri – 15 la sută şi activitatea industrială non-agricolă – 5,4 la sută.
Remiterile însă „devin din ce în ce mai incerte, pe termen lung ele tind să scadă, iar principalul factor care a atras investiţii – forţa de muncă ieftină – este afectat de migraţie, de un sistem educaţional ineficient şi de creşterea mai rapidă a salariilor decât a productivităţii”, menţionează Adrian Lupuşor, director executiv al Expert-Grup şi coautor al raportului.
Potrivit BNM, în şapte luni ale acestui an, prin băncile licenţiate au fost transferate acasă peste 703 milioane de dolari SUA, cu 7,0 la sută mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Şi asta în condiţiile în care, ţările în care muncesc cetăţenii Republicii Moldova, nu sunt cuprinse de crize.
„Deşi nivelul inegalităţilor nu este mai ridicat faţă de ţările din regiune, problema derivă din capacitatea limitată a sistemului social de a face faţă provocărilor pe termen mediu şi lung. Cauzele ţin de spaţiul fiscal şi bugetar limitat, de politicile fiscale, de nivelul ridicat al economiei informale, dar şi de îmbătrânirea demografică care diminuează populaţia activ economică şi creşte categoria pensionarilor”, este de părere Iurie Morcotîlo, economist în cadrul „Expert-Grup”.
Economiştii consideră că starea actuală a Moldovei este subminată de instituţiile publice corupte, ineficiente şi slabe, care la rândul lor reprezintă principalele bariere pentru mediul de afaceri şi, prin urmare, afectează sectorul privat, subminând baza de impozitare, ocuparea forţei de muncă şi bunăstarea populaţiei. Acestea formează un cerc vicios, deoarece sectorul privat slab şi sărăcia subminează în continuare instituţiile publice prin restrângerea bazei fiscale şi alimentarea corupţiei. Pentru a fortifica starea ţării şi a transforma acest cerc vicios într-unul virtuos, Moldova are nevoie de un ansamblu de reforme complexe şi bine coordonate, care ar trebui să fie ancorate într-o strategie de dezvoltare naţională bine definită pentru următorii 10 ani.
În opinia directorului executiv al „Expert-Grup”, Adrian Lupuşor, Republica Moldova are nevoie de o nouă Strategie Naţională de Dezvoltare care să prevadă acţiuni ce ar asigura atragerea investiţiilor, creşterea exporturilor şi crearea noilor locuri de muncă. Astfel, dacă în următorii ani Republica Moldova nu va identifica surse sustenabile de atragere a investiţiilor care să creeze valoare adăugată şi exporturi, capacitatea economiei de a genera locuri de muncă şi venituri pentru populaţie şi pentru bugetul public se va epuiza definitiv, iar creşterea economică va fi tot mai mică şi mai incertă, consideră autorii Raportului.
„Viziunea trebuie să fie focusată pe trei piloni de bază. În primul rând pe instituţii care să fie mai transparente, mai eficiente, mai competente. În al doilea rând, sunt companiile, în special, întreprinderile mici şi mijlocii care trebuie să fie fortificate printr-un mediu de afaceri mai prietenos prin instrumente care să asigure accesul acestora la finanţare”, apreciază Adrian Lupuşor.
Şi, în al treilea rând, gospodăriile ar trebui să fie împuternicite prin reformarea sistemelor educaţionale şi de sănătate – sectoare-cheie de importanţă sistemică şi strategică în care reformele au stagnat în ultimii ani şi care determină dezvoltarea pe termen lung a ţării.
Ministrul Finanţelor, Natalia Gavriliţa, susţine că proiectul bugetului de stat pentru anul 2020, care este unul al solidarităţii, prevede creşteri salariale şi prestaţii sociale mai mari. Aceste măsuri, în opinia ministrului, vor diminua din inegalităţi.
„Vom creşte salariile cu 6-10 la sută pentru majoritatea angajaţilor bugetari. Plus la aceasta, venim cu creşterea programelor pentru cei cu venituri mici. În primul rând, vorbim despre creşterea ajutorului pentru perioada rece a anului de la 350 de lei la 500 de lei, implementat, deja, din anul acesta şi vom lărgi numărul de persoane care vor beneficia de acest ajutor”.
Natalia Gavriliţa a adăugat că Guvernul îşi propune asigurarea unei creşteri economice durabile şi implementarea accelerată a proiectelor, în special, a celor cu finanţare externă.
Potrivit legislaţiei în vigoare, guvernul aprobă proiectul de Lege privind Bugetul de Stat şi îl prezintă Parlamentului spre examinare până la 15 octombrie. Iar Legislativul, la rândul său, adoptă Legea Bugetului de Stat până la 1 decembrie. Proiectul bugetului pentru anul 2020 se mai află în discuţii, iar în cazul demiterii Guvernului vom intra într-o nouă fază de incertitudine ce va amâna şi mai mult aprobarea bugetului.
Vlad Bercu
