Săptămâna trecută a fost, din punct de vedere financiar, una zbuciumată, dar şi contradictorie, ca niciodată. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat despre alocarea tranşei ordinare de 34 milioane de dolari SUA din Programul de trei ani. Consiliul de directori al Băncii Mondiale a decis să dea Moldovei 30 milioane de dolari.
Pe de altă parte, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să suspende prima tranşă din asistenţa macrofinanciară, aşteptată de Chişinău. S-a propus chiar să fie îngheţat suportul bugetar.
Dincolo de aspectul politic, despre care s-a vorbit mult, rămâne cel financiar. Şi apare întrebarea: de ce ne-ar trebui banii de la Comisia Europeană, când vin milioanele de la FMI şi Banca Mondială? Încasările fiscale sunt în creştere, respectiv şi veniturile la buget.
Aşadar, la 29 iunie, Consiliul de Directori Executivi al FMI a finalizat prima evaluare a Programului Republicii Moldova şi a aprobat noua tranşă în sumă de 33,8 milioane de dolari SUA.
“Angajamentul ferm al Republicii Moldova faţă de implementarea programului susţinut de FMI a contribuit la o îmbunătăţire în continuare a situaţiei economice. Este esenţial ca să fie promovate în continuare politici prudente şi să continue avansarea reformelor, să fie finalizată refacerea sectorului financiar, să fie asigurată transparenţa şi stabilitatea în sectorul energetic şi să fie menţinută stabilitatea macroeconomică. De asemenea, este necesar un efort puternic pentru îmbunătăţirea în continuare a calităţii guvernanţei”, a menţionat Tao Zhang, director adjunct al FMI şi preşedinte în exerciţiu al şedinţei.
Oficialul FMI a mai adăugat că s-a înregistrat un „progres semnificativ” în ceea ce priveşte curăţirea sectorului financiar, dar „eforturi continue sunt necesare în vederea finalizării procesului de identificare a proprietarilor beneficiari şi eliminării acţionarilor care nu corespund cerinţelor de profesionalism şi onorabilitate, îmbunătăţirii gestionării riscurilor şi soluţionării aspectelor ce ţin de persoanele afiliate, inclusiv prin planuri credibile, cu termene bine definite, menite să elimine problema expunerilor excesive”.
FMI mai apreciază că „cheltuielile prioritare trebuie să fie protejate, fondul de retribuire a muncii raportat la PIB trebuie ţinut sub control şi trebuie să fie evitate în perioada preelectorală cheltuieli neplanificate la buget”. La fel, sunt necesare mai multe eforturi pentru a facilita eliminarea arieratelor.
Pe 5 iulie, Consiliul director al Grupului Banca Mondială a aprobat un credit în sumă de 30 milioane de dolari SUA pentru Operaţiunea privind politicile de dezvoltare în domeniul guvernanţei economice pentru Moldova. Operaţiunea reprezintă o componentă esenţială a Cadrului de parteneriat dintre Grupul Banca Mondială şi Moldova, vizând perioada anilor fiscali 2018–2021, şi sprijină Strategia naţională de dezvoltare a Guvernului “Moldova 2020”.
“Aprobarea finanţării recunoaşte reformele recente, implementate în Moldova pentru îmbunătăţirea sistemului de pensii, creşterea funcţionalităţii Autorităţii Naţionale de Integritate, consolidarea guvernanţei în sectorul bancar şi ameliorarea mediului de afaceri, ca să numim doar câteva”, a declarat Anna Akhalkatsi, director de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova. “Ne-am asumat angajamentul să susţinem autorităţile din Moldova în continuarea implementării reformelor, care sunt necesare pentru a favoriza dezvoltarea afacerilor şi crearea locurilor de muncă pentru cetăţenii de rând”.
Banca Mondială anunţă că sprijină mai multe reforme structurale importante, care vor contribui la sustenabilitatea sistemului de pensii, reducerea prevalenţei fumatului, îmbunătăţind astfel rezultatele în domeniul sănătăţii prin impozite mai mari la tutun, consolidarea transparenţei întreprinderilor de stat prin cerinţe de raportare financiară mai bune, precum şi creşterea transparenţei în sectorul public printr-un regim îmbunătăţit de declarare a averii pentru funcţionarii de rang înalt, dar şi dezvoltarea sectorului privat, prin raţionalizarea procesului de obţinere a autorizaţiilor şi permiselor de către companii.
“Accentul operaţiunii este plasat pe soluţionarea principalelor deficienţe de guvernanţă economică în vederea reducerii riscurilor fiscale pe termen mediu şi favorizării dezvoltării sectorului privat”, a declarat Elisa Gamberoni, economist principal pentru Moldova al Băncii Mondiale.
Deciziile celor două instituţii financiare ne duc la concluzia că autorităţile şi-au onorat angajamentele asumate. Reformele realizate de Guvern sunt recunoscute, dar situaţia nu este ireversibilă. Reformele urmează a fi continuate. Şi autorităţile declară că sunt gata să le continue.
Cât priveşte finanţările, o parte din cele aproape 34 milioane dolari SUA de la FMI vor completa rezervele valutare şi pot intra în contul Ministerului Finanţelor, iar creditul de la Banca Mondială va sprijini reformele şi va fi utilizat pentru realizarea unor proiecte, inclusiv cu caracter social.
În plus, Ministerul Finanţelor raportează că în primele cinci luni ale anului 2018, veniturile totale la bugetul de stat au constituit peste 14 miliarde de lei, în creştere cu 10,4 la sută sau cu 1 miliard 323,4 milioane de lei.
Şi atunci de ce ne-ar trebui banii de la Comisia Europeană?
La elaborarea bugetului pentru anul 2018, Ministerul Finanţelor planifica: „Comisia Europeană va acorda asistenţă macrofinanciară în sumă de 1248,6 milioane de lei (echivalentul a 70,62 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 16,2 la sută din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe. Suportul macrofinanciar de la Comisia Europeană era estimat la 40 milioane de euro sau 832,4 milioane de lei.
În luna mai, Ministerul Finanţelor a propus spre consultare un proiect de modificare şi completare a Legii bugetului de stat pentru anul 2018, care ulterior a fost adoptat, aşteptările în ceea priveşte suportul macrofinanciar au fost reduse la jumătate, respectiv 20 milioane de euro sau 414 milioane de lei.
La începutul lunii iulie am aflat că Republica Moldova nu va primi în viitorul apropiat nici aceşti bani, un gol financiar ce va trebui să fie acoperit din alte surse.
Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a declarat că toate programele şi proiectele, prevăzute pentru a fi finanţate în 2018 vor fi realizate, inclusiv din veniturile suplimentare la buget de aproximativ 1,4 miliarde de lei.
Vlad Bercu
