Prim-ministrul Pavel Filip a declarat într-o întrevedere cu ambasadorii Uniunii Europene pentru Parteneriatul Estic, că „anul 2015 a fost anul crizei, anul 2016 – al stabilizării, iar 2017 e anul seriozităţii în dezvoltare şi al reformelor accelerate”. Guvernul a demarat deja o serie de reforme cardinale, ca cea a pensiilor, a administraţiei centrale, iar pe agendă sunt şi alte reforme la fel de ambiţioase.
“Aparent există toate premisele ca anul 2017 să fie mai bun decât 2016. Principalele ramuri care vor fi pe plus sunt: agricultura, comerţul şi investiţiile. Comerţul va creşte pe fundalul scoaterii acestuia din “umbră” în condiţiile în care impozitul va fi de 1 la sută din cifra de afaceri pentru antreprenorii care activează în prezent în bază de patentă şi care vor prefera să deschidă întreprinderi. Agricultura se va dezvolta, ca urmare a prestaţiei mai bune a producătorilor, suportului din partea statului şi asistenţei externe. În ceea ce priveşte investiţiile, acestea ar putea creşte după restabilirea încrederii partenerilor externi. Avem exemplul anului 2014 când statul era un puternic jucător în construcţii şi a făcut investiţii în reabilitarea şcolilor, grădiniţelor, construcţia apeductelor şi drumurilor locale”, a menţionat expertul IDIS “Viitorul” Veaceslav Ioniţă.
“Sunt premize ca 2017 să fie un an mai bun. Dar să vedem pe cât de responsabil se va comporta guvernarea sau va continua să facă echilibristică ca să nu deranjeze partenerii de dezvoltare şi să furnizeze noutăţi pozitive populaţiei. Riscul anului 2017 ţine de relaţia cu partenerii de dezvoltare”, este de părere expertul IDIS “Viitorul” Victor Parlicov. El adaugă că principala problemă în 2017 va rămâne recuperarea miliardului. “Guvernarea va întreprinde anumite acţiuni care să dea bine cetăţeanului, de aceea este greu de vorbit de reforme. Avem exemplul cu reforma pensiilor, care a stârnit o serie de discuţii în societate pe fundalul unei încrederi şubrezite faţă de guvernare. Autorităţile se vor concentra pe lucrurile mici, care arată frumos, dar nu pe reforme de care are nevoie Republica Moldova”, mai spune Parlicov.
“În 2017 vom avea o majorare a tarifelor la energia electrică şi gazele naturale cu circa 10%, ca urmare a includerii în tarif a devierilor financiare. La gazele naturale se adaugă şi scumpirea petrolului la bursele internaţionale. Singura noutate bună a anului ar fi o înviorare economică la nivel mic”, opinează expertul.
Creşterea economică a Moldovei, conform estimărilor experţilor Băncii Mondiale, va atinge aproximativ 3 la sută în anii 2017-2018. Produsul Intern Brut (PIB) se va ridica în 2017 la o cifră de 143,8 miliarde de lei, iar în 2018 – de 158,4 miliarde de lei.
“Scenariul de bază prevede o redresare modestă a principalilor parteneri comerciali, inclusiv Rusia, îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi un program cu FMI şi finanţarea oficială din partea partenerilor de dezvoltare. Cu o pondere a datoriei în Produsul Intern Brut de până la 50 la sută din PIB, deficitul fiscal va converge treptat spre 2,5 la sută din PIB pentru asigurarea durabilităţii fiscale. Deficitul contului curent, cel mai probabil, va rămâne sub media istorică. Odată cu accelerarea ritmului de creştere, se aşteaptă ca rata sărăciei să se reducă până la 37,1 procente în 2017, iar în 2018 ar putea scădea până la 33 procente”, se menţionează în ultima actualizare economică a Băncii Mondiale realizată la mijlocul lunii octombrie 2016.
În opinia experţilor Băncii Mondiale, “pe termen lung, progresul durabil necesită o rebalansare a motoarelor de creştere în Moldova. Odată cu restrângerea impactului remiterilor şi transferurilor publice, modelul de dezvoltare trebuie să fie determinat din ce în ce mai mult de creşterea accentuată a sectorului privat şi crearea locurilor de muncă. /…/ Ar trebui de consolidat statul de drept şi răspunderea instituţiilor, inclusiv în sectorul financiar, precum şi de îmbunătăţit eficienţa şi echitatea furnizării serviciilor. De asemenea, sporirea calităţii, echităţii şi relevanţei sistemelor de educaţie şi de formare este o prioritate. Priorităţile de susţinere includ reformarea sistemului de protecţie socială, în special a pensiilor, îmbunătăţirea cadrului de reglementare al afacerilor, precum şi asigurarea unui management macroeconomic şi fiscal bun”.
Vicepremierul, ministrul Economiei, Octavian Calmîc, a menţionat într-un interviu acordat în ajunul anului nou că “în 2016 autorităţile au fost preocupate mai mult de redresarea situaţiei economice, cu menţinerea climatului investiţional în Republica Moldova, cu menţinerea business-ului în Republica Moldova, pentru că era un trend de plecare a business-ului din Moldova în alte state.
În ceea ce priveşte anul 2017, “Ministerul Economiei are mai multe iniţiative legislative elaborate. Unele din ele ţin de climatul investiţional şi susţinerea business-ului din Moldova. Aşa cum am zis, a doua etapă a reformelor care ţine de reducerea actelor permisive şi în scurt timp va fi prezentată Guvernului şi ulterior Parlamentului, ne-am dori ca ea să fie susţinută cât de curând posibil de Parlament, ca să putem face o sinergie între reforma Administraţiei Publice Centrale a Guvernului şi actele permisive care sunt eliberate de către aceştia pentru business. Pe de altă parte, avem un proiect de lege care ţine de gestiunea sau buna gestiune a întreprinderilor de stat şi a întreprinderilor municipale, care recent a fost respinsă de Parlament. Urmează ca noi să venim cu elemente noi şi să o repunem în agenda de reforme. Şi asta ne va permite să gestionăm mai bine activele statului”, a mai spus ministrul.
Ministerul Economiei prognozează pentru anul 2017 o creştere economică uşoară de 3,0 la sută, o rată a inflaţiei de 4,4 la sută şi un curs de schimb de circa 20,00 lei pentru un dolar SUA. Pentru acest an câştigul salarial mediu se preconizează la nivelul de 5 300 lei, în creştere faţă de anul 2016 cu 7,6 la sută în valoare nominală. Ministerul Economiei mizează pe o restabilire a comerţului exterior, creşterea exporturilor cu 10 la sută, iar a importurilor cu 9 la sută.
Factorul important care va contribui la creşterea economiei naţionale va fi majorarea investiţiilor în active materiale pe termen lung ca sursă principală de creştere economică, contribuind la: crearea noilor locuri de muncă; creşterea competitivităţii produselor autohtone pe piaţa externă; majorarea ofertei interne, satisfacerea mai deplină a cererii solvabile, inclusiv prin substituirea importurilor; extinderea bazei productive şi, respectiv, a celei de impozitare şi crearea surselor suplimentare pentru bugetul public naţional.
“La prima vedere tendinţele economice pentru 2017 par îmbucurătoare, cu o creştere de 4-5% a PIB-ului. Însă creşterea va avea loc pe fondul erodării şi mai mari a competitivităţii: deficitul de cont curent se va extinde, din cauza decalajului dintre importuri şi exporturi – una din principalele provocări pentru următorii ani, temperarea fluxurilor de remiteri şi investiţii străine directe şi nivelul înalt de îndatorare al ţării”, estimează Andrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Expert-Grup.
El a apreciat, în cadrul prezentării publicaţiei MEGA, că datoria externă a Republicii Moldova este similară cu PIB-ul, iar raportul dintre costurile de deservire a acesteia şi nivelul rezervelor valutare este în proximitatea nivelului de sustenabilitate. Anume problemele de competitivitate, pentru o ţară atât de mică şi atât de deschisă cum este Republica Moldova, vor reprezenta principalele frâne pentru creşterea economică din următorii ani (care, apropo, ar trebui să fie de circa 7-8% pentru a ajunge în timp proxim la nivelele din ţările Europei de Est).
Autorii publicaţiei MEGA sunt de părere că, în pofida creşterii economice pozitive anticipate pentru 2017, autorităţile nu trebuie să înăsprească povara fiscală. În acelaşi timp, trebuie să relaxeze mai activ politica monetară (presiunile inflaţioniste din partea cererii rămân slabe) şi să fie foarte prudenţi în promovarea austerităţii bugetare (reducerile de cheltuieli bugetare nu trebuie să atingă sferele de sănătate şi educaţie, care nu doar că reprezintă proporţii substanţiale din PIB, dar sunt şi responsabile de calitatea capitalului uman).
Principala provocare pe termen mediu ţine de nivelul scăzut al productivităţii muncii. Discrepanţa dintre creşterea salariului real şi a productivităţii muncii din ultimii ani s-a accentuat chiar şi pe fondul emigrării populaţiei cu vârsta aptă de muncă, precum şi de reducerea constantă a ratei de ocupare. În acelaşi timp, principala provocare pe termen lung ţine de creşterea deficitului balanţei de plăţi. Discrepanţa dintre fluxurile financiare care părăsesc Republica Moldova şi cele care intră în ţară urmează să crească în anii următori, oscilând în jurul valorilor de 4-5% din PIB, apreciază experţii.
Însă cum va fi într-adevăr anul, rămâne să vedem.
Vlad Bercu
