Cum se explică aprecierea semnificativă a leului faţă de euro din ultimele zile? Pentru a afla răspuns la această întrebare, vă propunem comentariul Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES.
Comentariul începe cu o analiză a evoluţiei monedei unice europene pe pieţele internaţionale. La sfârşitul lunii august, un euro era cotat pe pieţele externe la 1,4437 dolari SUA, iar la 10 septembrie a coborât la 1,3659. Astfel, în primele zece zile ale lunii septembrie, euro s-a depreciat faţă de dolarul SUA cu 5,4%! Pe parcursul lunilor de vară, moneda euro a oscilat faţă de dolarul SUA între maximul de 1,4666 (8 iunie) şi minimul de 1,3926 (13 iulie).
“Această volatilitate înaltă a monedei unice europene este determinată de o multitudine de factori extrem de complecşi. În primul rând, s-au intensificat discuţiile pe marginea problemei datoriilor externe şi a riscului de insolvabilitate a unor state din Uniunea Europeană. În al doilea rând, s-au majorat riscurile de încetinire a creşterii economice din zona euro. Şi nu în ultimul rând, tot mai des apar discuţii privind starea financiară a unor bănci din zona euro şi necesitatea urgentă de capitalizare suplimentară a acestora”, explică Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). El afirmă că toţi aceşti factori nu au cum să nu-i afecteze pe investitorii de pe pieţele internaţionale, fapt confirmat şi prin scăderea semnificativă a burselor europene.
De exemplu, doar în primele zece zile ale lunii septembrie, bursa germană (cea mai mare din zona euro) a înregistrat o scădere puternică, de 10%. Evident, investitorii au manifestat o preferinţă mai mare pentru alte valute (în special, dolar SUA şi franc elveţian), iar moneda euro s-a depreciat rapid. În general, situaţia din zona euro rămâne foarte încordată şi incertă, iar riscurile unor evoluţii economice adverse sunt foarte mari.
Guvernatorul BNM menţionează că “Banca Naţională stabileşte cursul oficial al leului faţă de dolarul SUA. Cursurile oficiale pentru celelalte valute străine se stabilesc în funcţie de cotaţia lor faţă de dolarul SUA pe pieţele internaţionale din acea zi”.
Cursul oficial faţă de dolarul SUA se stabileşte în baza cursurilor de vânzare şi cumpărare a dolarului SUA practicate de bănci în tranzacţiile cu clienţii lor şi a cursurilor de schimb din tranzacţiile de vânzare-cumpărare pe piaţa interbancară din Republica Moldova din ziua respectivă.
“Prin urmare, dacă euro se depreciază faţă de dolarul SUA, iar leul este relativ stabil faţă de dolar, atunci leul se apreciază faţă de euro”, spune Dorin Drăguţanu. Astfel, în primele zece zile ale lunii septembrie, leul s-a depreciat faţă de dolarul SUA cu 1,6% (sau cu 0,18 lei), iar euro s-a depreciat faţă de dolar cu 5,4%. Astfel, leul s-a apreciat faţă de euro cu 3,8% (sau cu 0,63 lei).
Banca Naţională declară, în ultima perioadă, că rata de schimb a leului este flotantă şi e determinată de cererea şi oferta de pe piaţa valutară internă. “Simplificând lucrurile, acest mecanism funcţionează în felul următor. Agenţii economici din Republica Moldova au nevoie de valută pentru a efectua importuri. Încasările din export sunt mai mici decât necesarul de valută pentru importatori. Această diferenţă este acoperită prin oferta de valută în numerar la casele de schimb valutar din partea persoanelor fizice, deoarece casele valutare vând băncilor valuta procurată de la populaţie”, explică BNM. De exemplu, în luna august, băncile au vândut agenţilor economici echivalentul a 350 milioane de dolari SUA. În acelaşi timp, populaţia a vândut prin casele de schimb echivalentul a 189 milioane de dolari SUA. Agenţii economici procură de la bănci în special dolari SUA, iar populaţia vinde preponderent euro.
Atunci când leul se apreciază faţă de euro, cursul de schimb afişat de casele valutare scade. Dacă cursul de schimb este prea mic, populaţia vinde mai puţină valută. Astfel, băncile au mai puţină valută să ofere agenţilor economici. Dacă cererea de valută din partea agenţilor economici este mare, băncile majorează cursul de schimb la care valuta (în principal, dolarul SUA) este vândută. În acest mod, cursul oficial de schimb al leului faţă de dolarul SUA din ziua următoare creşte, influenţând şi cursul oficial faţă de alte valute, inclusiv euro. În ziua următoare, în baza cursului oficial stabilit de către Banca Naţională şi a cotaţiei euro de pe piaţa internaţională, casele valutare afişează rate de schimb mai mari pentru a procura mai multă valută de la populaţie şi a satisface cererea de valută din partea agenţilor economici. În felul acesta, cererea şi oferta din partea agenţilor economici şi a populaţiei influenţează direct cursul valutar fie spre majorare, fie spre diminuare. De obicei, piaţa are nevoie de câteva zile sau săptămâni pentru a găsi cursul de schimb de echilibru. Acest fenomen poate fi uşor observat de la începutul lunii septembrie. Moneda unică se depreciază faţă de leu, iar leul se depreciază faţă de dolar, pentru a-şi găsi echilibrul faţă de euro. Cu cât moneda euro este mai instabilă pe pieţele externe, cu atât creşte şi volatilitatea leului faţă de valutele străine, explică guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu.
El adaugă că “nu a inclus Banca Naţională în explicaţia de mai sus, deoarece pe parcursul anului curent BNM nu a intervenit pe piaţă pentru a influenţa cursul valutar. Dar Banca Naţională monitorizează strict situaţia şi îşi rezervă dreptul de a interveni hotărât pe piaţă atunci când evoluţia cursului valutar poate să împiedice atingerea ţintei inflaţiei pe termen mediu sau pentru a asigura cu lichiditate piaţa valutară, sau pentru a asigura stabilitatea financiară din Republica Moldova”. În anul curent, BNM a procurat valută pe piaţa internă pentru a suplini rezervele valutare, dar într-un volum care să nu afecteze mecanismul de formare a cursului de schimb pe baza cererii şi a ofertei.
Banca Naţională stabileşte cursul oficial faţă de dolarul SUA şi nu faţă de euro, pentru că, până în prezent, dolarul SUA are o importanţă mai mare decât cea a monedei unice europene în decontările internaţionale ale companiilor moldoveneşti, dar şi în formarea cadrului macroeconomic din Republica Moldova. “Să nu uităm că preţurile la gazele naturale şi la carburanţi sunt stabilite în dolari SUA. Prin urmare, şi alte preţuri sunt direct influenţate de moneda americană, cum ar fi tarifele la gaz, la încălzire centralizată, apă caldă şi energia electrică”, subliniază reprezentanţii BNM.
Cu excepţia pieţei de numerar (adică a tranzacţiilor băncilor şi caselor de schimb cu persoanele fizice), unde cota monedei euro reprezintă circa 64% (faţă de 30% – dolarul SUA) şi a pieţei investiţiilor străine directe şi de portofoliu, unde cota monedei euro reprezintă 53,5% (faţă de 38,8% – dolarul SUA), restul segmentelor importante pe care le analizează BNM în contextul unei eventuale decizii de înlocuire a dolarului SUA cu euro sunt încă în favoarea monedei americane.
Astfel, datele pentru trimestrul I al anului curent ne indică ponderea dolarului SUA în mărime de 53,3%, în comparaţie cu 40,2%, deţinută de moneda euro, aferente încasărilor pentru exportul de mărfuri; 64,3% dolarul SUA faţă de 32,4% euro aferente plăţilor la importul de mărfuri; 56,4% dolarul SUA faţă de 42,7% euro aferente creditelor externe; 45,3% dolarul SUA faţă de 44,8% euro aferente granturilor şi asistenţei tehnice. Per total, luând în calcul o perioadă mai lungă de timp (2008 – trimestrul I al anului 2011), structura valutară a intrărilor şi ieşirilor de valută străină nu a suferit modificări semnificative, cota majoritară păstrând-o dolarul SUA, în medie, 50,2% în totalul fluxurilor de valută străină, şi 59,4 la sută în totalul refluxurilor în valută străină.
Guvernatorul BNM menţionează că Banca Naţională urmăreşte şi analizează în permanenţă indicatorii menţionaţi şi va lua o decizie adecvată în urma modificărilor pe piaţa valutară.
