Creşterea exporturilor. Care este măsura succesului?

Exporturile de mărfuri din Republica Moldova au crescut cu 28,7 la sută, în primele patru luni ale 2018 faţă de perioada similară a anului precedent. Iar expertul economic Veaceslav Ioniţă vorbeşte de o maximă istorică pentru exporturile moldoveneşti, 67,8 la sută din mărfurile moldoveneşti ajung pe piaţa Uniunii Europene.

„În valoare anuală, exporturile au atins cota de 2,6 miliarde USD sau cu 23 la sută mai mult decât un an în urmă. Creşterea este de 490 milioane de dolari în valoare anua­lă. Această creştere este aproape exclusiv asigurată de creşterea exporturilor spre Uniunea Europeană. Altfel spus, în valoare anuală, exporturile spre UE au înregistrat o creştere de 370 de milioane de dolari sau 76 la sută din totalul de creştere a exporturilor R. Moldova”, mai afirmă economistul.

Orice comparaţie însă este relativă? Este un succes sau nu că peste două treimi din exporturile unei ţări este orientat spre o piaţă, fie şi comună, care reuneşte 28 de state?

Să facem un recurs la istorie. În anul 2005 exporturile pe piaţa CSI depăşeau cota de 50 la sută, principalul partener din Est fiind Federaţia Rusă. Embargoul economic impus de Federaţia Rusă în 2006 a schimbat posibil ireversibil faţa comerţului nostru extern. Pentru prima dată la mijlocul anului 2006 exporturile spre ţările UE au depăşit exporturile spre CSI, constată Ioniţă. Exporturile pe piaţa rusă au căzut de la 347,3 milioane de dolari SUA în 2005, la 181,9 milioane de dolari SUA în 2006.

În următorii doi ani exporturile şi-au revenit, după o creştere cu circa 50 la sută în anii 2007–2008. Apoi a venit criza din Vest, în 2009, care a dus la o evoluţie negativă a economiilor şi în est şi, pe fondul dependenţei exporturilor moldoveneşti de aceste economii, a dus la o diminuare a exporturilor atât pe axa vestică, cât şi cea estică şi o revenire impresionantă în 2010–2011 (doar în 2011 creşterea exporturilor, potrivit BNS, a fost de 43,48 la sută), ca în 2013 exporturile Republicii Moldova să urce la 2,42 miliarde de dolari.

După semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană şi introducerea noilor restricţii şi mai dure de către Federaţia Rusă, precum şi pe fondul „furtului miliardului”, cu efecte din cele mai dezastruoase asupra economiei, urmează doi ani de declin, per general şi după patru ani, exporturile cad în 2015 sub 2 miliarde dolari SUA. Între timp, după 2015 în totalul exporturilor ponderea UE este în continuă creştere, tot mai mulţi agenţi economici beneficiază de condiţiile oferite de Acordul de Liber Schimb, în situaţia în care tot mai mulţi oameni de afaceri ştiu să beneficieze de preferinţele care li se acordă.

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că, în lunile ianuarie-aprilie 2018, exporturile de mărfuri autohtone s-au ridicat la 878,1 milioane de dolari, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2017 cu 28,7 la sută.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene s-au cifrat la 595 de milioane de dolari SUA, cu 38,5 la sută mai mult faţă de ianuarie-aprilie 2017, deţinând o cotă de 67,8 la sută în total exporturi. În ianuarie-aprilie 2017, această cotă era de 63 la sută.

Ţările CSI au fost prezente în exporturile Republicii Moldova cu o pondere de 16,3 la sută, deşi în anul trecut aceasta era de 21 la sută.

Evident că ponderea de 67,8 la sută trebuie privită ca o realizare. Mai ales că exportatorii se duc pe acea piaţă unde sunt aşteptaţi. Uneori cu eforturi foarte mari, dar şi costuri pe măsură. Apare însă întrebarea: Cum rămâne cu regula de care se conduc şi casele mari, diversificând astfel exporturile încât să nu depindă de o singură piaţă? O piaţă, fie ea şi cu sute de milioane de consumatori, o piaţă prosperă, oricând poate fi zguduită de o criză, indiferent de unde vine ea, de la politic sau criza este una financiară, mai ales că în ultimii ani crizele sunt un fenomen care, se pare, a devenit tot mai frecvent. Potenţialul exporturilor devine atunci limitat având în vedere dependenţa de evoluţia economiilor din UE.

Şi, atunci, ce-i de făcut? Creşterea livrărilor de produse moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene este ireversibilă. Mai ales după ajustările la standardele europene, dar şi investiţiile, deşi încă modeste, în noi producţii, în retehnologizarea întreprinderilor.

Însă a neglija o piaţă, cum este cea din Est, fie chiar şi aşa cum este în prezent, dar care cu timpul se va schimba, ar fi o regretabilă greşeală, pe care nu putem să ne-o permitem. Mai ales că fluxul de mărfuri pe aceste două direcţii este diferit. Cele mai exportate grupe de mărfuri pe care Republica Moldova le exportă în ţările Uniunii Europene sunt maşini şi aparate electrice, îmbrăcăminte şi accesorii, seminţe şi fructe oleaginoase. În ţările Comunităţii Statelor Independente se exportă mai mult fructe comestibile şi nuci, băuturi, lichide alcoolice, oţet şi produse farmaceutice, arată datele Biroului Naţional de Statistică.
În ce ţări exportă Republica Moldova

România, Italia şi Germania au rămas, în primele patru luni ale anului 2018, pe podium în topul celor mai importante ţări partenere la export, având o pondere de aproximativ 45 la sută din total exporturi. Pe poziţiile următoare s-au plasat Federaţia Rusă, Turcia şi Belarus. În top10 pieţe de desfacere a mărfurilor moldoveneşti mai intră: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Polonia, Ucraina, Elveţia.

Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări în ianuarie-aprilie 2018, comparativ cu perioada similară din anul 2017, relevă majorarea exporturilor în România (+32,8%), Italia (de 1,7 ori), Germania (de 1,7 ori), Elveţia (de 2,7 ori), Ucraina (de 1,6 ori), Polonia (+32,3%), Emiratele Arabe Unite (de 6,4 ori), Austria (+54,7%), Olanda (de 1,6 ori), Portugalia (de 107,6 ori), constată BNS. În acelaşi timp, s-au redus livrările în Federaţia Rusă (-8,6%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (-15,6%), Belarus (-11,6%), Bulgaria (-17,2%), Siria (-81,6%), Uzbekistan (-47,8%).

De-a lungul timpului s-a observat o îmbunătăţire a structurii exporturilor moldoveneşti. În primele patru luni ale anului 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-au marcat creşteri la exporturile de maşini şi aparate electrice (de 1,6 ori), legume şi fructe (+32,2%), cereale şi preparate pe bază de cereale (+44,3%), seminţe şi fructe oleaginoase (+30,1%), îmbrăcăminte şi accesorii (+24,8%), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (de 1,9 ori), mobilă şi părţile ei (+38,6%), băuturi alcoolice şi nealcoolice (+30,7%), produse medicinale şi farmaceutice (+50,3%), tutun brut şi prelucrat (de 1,8 ori), aparate specializate pentru industriile specifice (de 1,9 ori), animale vii (de 1,9 ori).

Care sunt prognozele pentru anii următori?

Ministerul Economiei şi Infra­structurii se aşteaptă ca exporturile să se majoreze în anii 2018–2021 cu peste 9 la sută anual, până la 3,4 miliarde de dolari în anul 2021. Factorii care vor contribui la majorarea treptată a exporturilor în perioada de prognoză sunt restabilirea cererii externe, a ofertei interne la produsele agricole, creşterea calitativă a exporturilor, în special, datorită investiţiilor efectuate în extinderea şi reînnoirea bazei tehnologice, şi, respectiv, integrarea produselor moldoveneşti în fluxurile internaţionale.

Vlad Bercu