Creşterea economică şi stabilitatea financiară au intrat în atenţia factorilor de decizie de la Chişinău. Astfel, reprezentanţi ai comunităţii bancare din Moldova, CSI, Europa Centrală şi de Est, factori de decizie şi agenţi economici autohtoni au participat la Simpozionul economic internaţional “Creşterea economică şi stabilitatea financiară”, care s-a desfăşurat pe 27 iunie 2013, la Chişinău.
Reuniunea a fost organizată de Liga Bancherilor din Moldova în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie, Academia de Studii Economice din Moldova şi în cooperare cu Consiliul coordonator al asociaţiilor bancare din ţările CSI, Europei Centrale şi de Est.
La deschiderea conferinţei, preşedintele Ligii Bancherilor din Moldova, Dumitru Ursu, a subliniat importanţa temei abordate. “Simpozionul este dedicat unui subiect abordat activ pe plan internaţional, fiind actual şi pentru mediul de afaceri din Republica Moldova. Strategia de dezvoltare a unei ţări are ca obiectiv primordial realizarea principalilor indicatori economici şi sociali. În context, sectorul financiar-bancar al ţării este pus în faţa unei dileme: să respecte cerinţele de prudenţă şi diminuare a riscurilor, ori să continue să crediteze economia naţională”.
Alexandr Murychev, preşedinte al Consiliului Bancar Internaţional, a subliniat că stabilitatea financiară şi creşterea economică sunt preocupări-cheie pe plan mondial. “Nu putem să rămânem indiferenţi, deoarece consecinţele crizei economice internaţionale ne afectează şi pe noi. Trebuie să colaborăm, să punem în discuţie problemele din domeniu şi să luăm atitudine”, a menţionat acesta.
Moderator al conferinţei, Ion Sturza, ex-premier al R. Moldova, în prezent, preşedinte al Green Light Invest, a explicat că “ceea ce s-a numit în 2007 criză financiară sau bancară s-a transformat într-o criză economică, iar mai apoi într-o criză a datoriei suverane, dar eu consider că până la urmă este o criză a elitelor economice şi politice care reacţionează destul de incert, lent şi neadecvat la aceste provocări. Sistemul bancar astăzi este unul destul de anevoios în RM. Este adevărat că sistemul bancar nu este unica sursă de finanţare a unei creşteri economice a ţării, mai sunt şi pieţele financiare alternative. Piaţa financiară este astăzi reprezentată de Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF)”, a subliniat Ion Sturza.
În calitate de reprezentant al CNPF, Artur Gherman, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie a instituţiei respective, a făcut o trecere în revistă a situaţiei actuale în domeniul microfinanţării. Dânsul a confirmat problema de imagine mai puţin pozitivă a băncilor, recomandând să se pună accent pe aspecte etice şi responsabilitatea corporativă în cadrul băncilor. Alte aspecte importante sunt acţiunile ce urmează a fi întreprinse în sectorul microfinanţării, chiar dacă acest sector constituie 7% din sectorul financiar, ritmul de creştere al volumului de afaceri este semnificativ. Piaţa instituţiilor de creditare nebancare în RM este destul de tânără fiind reprezentată de asociaţiile de economii şi împrumut şi organizaţiile de microfinanţare.
“Piaţa microfinanţării este necesară pentru a oferi accesul oamenilor cu venituri mici la surse de finanţare. Entităţile de microfinanţare nu au intenţia de a intra pe teritoriul băncii, oferind servicii complementare celor din sectorul bancar. Avantajele lor sunt procedurile mai simple, suport logistic mai puternic şi asumarea într-o măsură mai mare a riscurilor. Avantajele faţă de bănci, sunt că aceste asociaţii oferă împrumuturi accesibile, mai rapid, în condiţii birocratice minime. Termenele şi condiţiile de acordare a împrumuturilor sunt mai simple şi mai accesibile”, a explicat Artur Gherman. Totodată, acesta a prezentat şi dezavantajele acestui sector.
Un dezavantaj este rata dobânzii mai mare, riscuri asumate de nerambursarea, în condiţiile lipsei unui gaj la împrumuturi pe termen scurt. Totodată, printre constrângeri se enumeră cadrul legal imperfect în acest sector, lipsa supravegherii acestui sector ce duce la o concurenţă neloială, la abuzuri din partea operatorilor de microfinanţare prin neechităţi contractuale în raport cu clienţii.
Deci, pe de o parte, acest sector creşte vertiginos, dar pe de altă parte, îi lipseşte un cadru legal.
În prezent, avem licenţiate 361 asociaţii de economii şi împrumut. Companiile de microfinanţare au apărut în 2004 ca surse alternative de finanţare, deoarece băncile nu acordau împrumuturi tuturor segmentelor de populaţie sau procedura de acordare era mai anevoioasă. De aceea, pentru o dezvoltare şi o creştere economică mai eficientă este necesară o sinergie între bănci şi companiile de microfinanţare, a mai argumentat Artur Gherman.
Pe parcursul anului 2012, sectorul de microfinanţare reprezentat de asociaţiile de împrumut a fost determinat de o evoluţie moderată a principalilor indicatori caracteristici activităţilor acestora. În perioada de referinţă, 8,1% din populaţia economică activă a ţării a beneficiat de împrumuturile oferite de sectorul de microfinanţare. Pe parcursul anului 2012, portofoliul de acordare a împrumuturilor s-a majorat cu 10%, ajungând la 1 miliard 800 milioane de lei, iar valoarea totală a activelor a crescut cu 3,9%, înregistrând 2 milioane 227 mii lei. Portofoliul de împrumut a înregistrat o pondere de 2,12% din PIB.
Cât priveşte domeniul finanţelor publice, Ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa a precizat că în prezent acesta este în siguranţă şi în stabilitate. “Provocările pe care le vedem pe moment ţin de sectorul bancar. O problemă ţine de reglementarea sectorului bancar, alta se referă la transparenţa acţionariatului în sectorul bancar şi de aici calitatea guvernării corporative în sectorul bancar, un alt moment important este competiţia în contextul consolidării băncilor comerciale. Din păcate, avem o tentativă de consolidare a activităţilor bancare în detrimentul competiţiei în sectorul bancar. Se creează impresia că vrem să avem un sector bancar cu două bănci, dintre care una să fie Banca Naţională, ceea ce este greşit pentru că competiţia în sectorul bancar este soluţia pentru a avea acces la resurse financiare mai ieftine pentru întreprinderi şi agenţi economici, de a avea o diversificare a instrumentarului sau a ofertelor bancare. Acestea sunt probleme pentru care căutăm soluţii. În UE, ca să poată activa, o bancă comercială trebuie să aibă un capital minim normativ de 5 mil. euro. Noi, de la 1 ianuarie, avem 200 mil. lei, adică 14 mil. euro. La ce bun? Acestea sunt resurse care trebuiau utilizate în altă direcţie”, a explicat ministrul.
La finalul dezbaterilor, participanţii au trasat câteva concluzii şi au venit cu un şir de propuneri şi recomandări, care vor fi înaintate organelor publice de resort din Republica Moldova.
Deşi cifrele arată o creştere a PIB-ului cu 3,5% în primul trimestru al anului curent (ceea ce permite o prognozare a creşterii economice cu circa 4% la sfârşit de an), sectorul bancar rămâne în mare parte vulnerabil. În continuare, se menţin provocări serioase ca urmare a creşterii riscului de credit şi scăderii nivelului profitabilităţii. Astfel, sectorul bancar trebuie să-şi diversifice sursele de finanţare pe o bază durabilă şi previzibilă.
Totodată, criza financiară a pus în evidenţă necesitatea actualizării reglementărilor aplicabile sectorului financiar bancar şi nebancar deopotrivă. În acest context, se recomandă autorităţilor de reglementare, BNM şi CNPF, să asimileze reglementările europene în domeniu pentru instituţiile financiare, astfel încât să minimizeze riscurile, dar nu în detrimentul obiectivului de creştere economică durabilă.
Totodată, este necesară perfecţionarea legislaţiei cu referinţă la protecţia concurenţei în activitatea sistemului financiar.
În situaţia în care R. Moldova este percepută ca o economie bazată pe folosirea intensivă a factorilor primari, devine importantă continuarea reformelor structurale şi implementarea unui model de dezvoltare economică bazat pe investiţii, inovaţii, creşterea şi diversificarea exporturilor. Iar factorii determinanţi ai creşterii economice sustenabile ar trebui să se bazeze pe competitivitate şi eficienţă.
Cristina MIRON
