Unul dintre factorii care contribuie la reducerea preţurilor este răspândirea coronavirsului, care a determinat încetinirea economiei globale. Or, în Republica Moldova pentru a patra lună consecutiv se atestă o inflaţie care este pe trend descendent. Preţurile vor continua să se ducă în jos pe fundalul reducerii consumului şi incertitudinii economice pe termen mediu.
În luna aprilie, inflaţia a scăzut până la 5,4% anual, cu 2,2 p.p. mai puţin decât la finele anului 2019. De asemenea, şi preţurile la produsele alimentare scad pentru a 4-a lună şi au coborât sub 10% anual, dar continuă să rămână relativ ridicate. Aceasta se datorează perioadei începutului de an. Considerăm că preţurile la produsele alimentare, odată cu apariţia roadei noi, vor continua să scadă.
Principalii factori care au dus la reducerea inflaţiei sunt: inflaţia ridicată de anul trecut, care a consumat în mare parte creşterea de preţuri, reducerea puternică a preţurilor la resursele energetice şi aprecierea monedei naţionale faţă de valutele regionale de unde se importă produsele de larg consum, inclusiv cele alimentare. Faţă de hrivna ucraineană leul s-a apreciat de la începutul anului cu 8%, iar faţă de lira turcească – cu 13,5%.
Astfel, în luna aprilie a anului curent, cel mai mult s-au scumpit cartofii – cu 7,9%, legumele proaspete – cu 4,4%, în special: ceapa uscată – cu 20,9%, varza – cu 13,1%, sfecla roşie – cu 9,3%, usturoiul – cu 8,8%, ardeii graşi – cu 6,0%, morcovii – cu 4,8% şi boboasele – cu 2,2%.
În acelaşi timp, în perioada de referinţă preţurile la produsele nealimentare s-au redus cu 0,8% şi au fost influenţate nemijlocit de reducerea preţurilor la combustibili – cu 4,1% (carburanţi – cu 7,8%, gaz lichefiat ambalat în butelii – cu 4,9%) şi autoturisme – cu 2,5%.
Tarifele la serviciile prestate populaţiei în luna aprilie 2020 au rămas la nivelul lunii martie 2020.
Diminuarea preţurilor este influenţată şi de reducerea consumului populaţiei pe fundalul reducerii veniturilor. O parte dintre companii deja au anunţat diminuarea producţiei. Potrivit sondajelor recente, citate de Centrul Analitic Expert-Grup, circa 2/3 din întreprinderi anticipează scăderea veniturilor tocmai cu peste 35%. Cauzele ţin de restricţiile aplicate de autorităţi în contextul stării de urgenţă, dar în special de reducerea cererii interne şi externe. Mai mult decât atât, în vederea atenuării impactului COVID-19, 70% din respondenţi au afirmat că planifică să reducă costurile aferente personalului, iar 64% şi 68% planifică amânarea investiţiilor curente şi, respectiv, strategice. În majoritatea cazurilor, optimizarea cheltuielilor de personal va fi făcută prin concedii pe cont propriu, diminuarea orelor de muncă şi şomaj tehnic. Acestea, la rândul lor, vor lovi şi mai mult în veniturile populaţiei şi, prin urmare, asupra cererii agreate, fapt ce va agrava şi mai mult situaţia financiară a companiilor (efectul bulgărelui crizei).
În ultima decizie de politică monetară, Banca Naţională a Moldovei susţine că, în prezent, se atestă presiuni dezinflaţioniste care se vor manifesta şi în continuare, ceea ce a determinat orientarea măsurilor de politică monetară din ultima perioadă spre atenuarea consecinţelor cauzate de pandemie şi susţinerea cererii agregate. Actuala rată de bază este stimulativă şi creează condiţii pentru susţinerea procesului de creditare. Totodată, situaţia actuală denotă un grad sporit de incertitudine referitoare la amploarea crizei generate de COVID-19, recuperarea economică ulterioară şi evoluţia preţurilor la materia primă şi resursele energetice pe plan global. În acelaşi timp, condiţiile meteorologice ar putea genera o recoltă modestă în anul 2020.
Guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, declară că informaţia cu privire la rata anuală a inflaţiei în lunile curente, precum şi evenimentele conturate după runda de prognoză precedentă denotă riscul unei traiectorii inferioare. Atât pentru începutul anului 2020, cât şi pentru orizontul de prognoză până la începutul anului viitor, principalele riscuri sunt dezinflaţioniste, determinate în principal de condiţiile meteorologice atipice, eliminarea unor prevederi existente anterior în politica fiscală, deviaţia PIB mai joasă pentru anul curent ca urmare a impactului asupra economiei autohtone a măsurilor autorităţilor pentru a opri răspândirea COVID-19, dar şi un mediu extern mai dezinflaţionist. Urmare evoluţiei situaţiei epidemiologice, cererea mondială a fost revizuită în diminuare, ceea ce a rezultat într-o prognoză inferioară a preţurilor internaţionale la produsele alimentare, la petrol şi gaz pentru întreg orizontul de prognoză.
“În condiţiile actuale, spre deosebire de băncile centrale mari ale lumii şi de unele bănci centrale din regiune, BNM are încă suficient spaţiu de manevră a principalelor instrumente de politică monetară pentru menţinerea stabilităţii preţurilor, asigurarea stabilităţii sectorului bancar şi injectarea lichidităţilor suficiente în sectorul bancar şi mediul de afaceri care să ajute la revenirea şi recuperarea economică”, susţine Octavian Armaşu.
Dumitru Pîntea, economist la Expert-Grup, este de părere că economia ţării va avea de suferit nu doar din cauza factorilor interni, dar şi urmare a perturbării activităţii economice la nivel regional şi mondial. Şocul extern se va resimţi pe dimensiunea exporturilor, prin reducerea cererii din partea principalilor parteneri comerciali – România, Germania, Italia, Turcia şi Rusia. Alte două canale de transmisie vor fi remiterile, care ar putea scădea odată cu reîntoarcerea emigranţilor din mai multe ţări europene, şi investiţiile străine directe, prioritatea cărora va fi revizuită în corespundere cu noile realităţi economice. Economistul mai adaugă că economia naţională va fi afectată în cel puţin două runde, în perioada crizei COVID-19 şi după finalizarea acesteia. De aceea, intervenţia imediată a autorităţilor este foarte importantă pentru a limita impactul şi nivelul de intervenţie în cea de-a doua rundă.
De asemenea, expertul economic Viorel Gârbu a declarat pentru infodebit.md că sectoarele economice care, de departe, pot fi cele mai afectate de restricţiile economice impuse în contextul crizei epidemiologice, este sectorul agricol şi cel al construcţiilor. Pe durata anilor 2015–2017, contribuţia sectorului agricol la formarea valorii adăugate pe durata trimestrelor II şi III ale anului a crescut, în medie, de 2 ori şi, respectiv, de peste 4 ori faţă de situaţia din trimestrul I al anului, iar pentru sectorul construcţiilor, creşterea contribuţiei la formarea valorii adăugate a fost în trimestrele II şi III ale anului de 1,7 şi, respectiv, de 1,3 ori mai mare faţă de datele trimestrului I al anului.
Probabilitatea apariţiei unor probleme importante de ordin social, în eventualitatea unor evoluţii nefaste în sectoarele vizate, este destul de mare. Deşi ponderea în PIB la nivel naţional a sectoarelor menţionate nu este una copleşitoare, totuşi ponderea populaţiei ocupate în sectorul agricol şi al construcţiilor este importantă, fiind de ordinul a 28%. Regiunile rurale sunt cele mai afectate din această perspectivă, deoarece aproximativ fiecare a doua persoană (44% din total) este ocupată în sectorul agricol sau cel al construcţiilor.
Victor Ursu
