În Republica Moldova contrabanda este evaluată la 270 mil. USD (3,34 mld. lei), ceea ce constituie aproape jumătate din valoarea comerţului ţării, care s-a cifrat în 2011 la 7,40 mld. lei, potrivit datelor unui studiu care evaluează “piaţa neagră” din întreaga lume.
Republica Moldova se află pe locul 65 din 91 de state privind “piaţa neagră”, iar cea mai mare valoare a acesteia este dată de traficul de droguri – 225 milioane USD şi mărfurile contrafăcute – 45 mil. USD. În clasament, ţara noastră se află după Somalia – 414 mil. USD, Bangladesh – 335 mil. USD, Bolivia – 310 mil. USD şi Norvegia cu 289 mil. USD, în timp ce a devansat Singapore 269,3 mil. USD, Belgia – 252 mil. USD şi Portugalia cu un volum al contrabandei evaluat la 245 mil. USD.
În ce priveşte statele din regiune, România s-a situat pe locul 45, cu o valoare a comerţului ”la negru” de 1,54 mld. USD. Cea mai mare parte din acesta îl constituie contrabanda cu ţigări (1,3 mld. dolari), soft-ul piratat fiind evaluat la 200 milioane de dolari. În timp ce Federaţia Rusă se situează printre primele state din lume, locul 9 cu un volum al contrabandei de 49,04 mld. USD. Ponderea cea mai mare o au produsele contrafăcute – 29 mld. USD şi traficul de droguri – 15 mld. USD. Iar în Ucraina, contrabanda constituie 4,30 mld. USD cu valoarea cea mai mare pentru contrabanda cu ţigări – 2,1 mld. USD şi prostituţie – 1,5 mld. USD.
Pe plan mondial, SUA ocupă primul loc în lume privind volumul de contrabandă, estimat la 620,63 mld. USD, în timp ce la polul opus, cu cel mai mic volum al ”pieţei negre”, este Albania – 6 mil. USD. Economia tenebră mondială, potrivit sursei citate, se cifrează la 1,80 trilioane USD.
Piaţa globală a produselor contrafăcute şi/sau piratate se ridică la peste 650 mld. de dolari anual, dintre care produsele electronice contrafăcute reprezintă 169 mld. de dolari anual. Software-ul piratat constituie 59 mld. de dolari, DVD-urile cu filme – 25 de mld., iar CD-urile cu muzică – 12,5 mld. Cam la acest din urmă nivel se plasează şi hainele contrafăcute. Numai că „producţia” de jucării false reuşeşte să depăşească atât îmbrăcămintea, cât şi CD-urile cu muzică, situându-se la 34 mld. de dolari.
Producţia de bani contrafăcuţi s-a situat la doar 182 milioane de dolari, o nimica toată pe lângă relaxarea monetară pregătită de BCE şi Fed. Peru tipăreşte 17% din cantitatea de dolari falsificaţi în întreaga lume. În primele opt luni ale anului 2012, poliţia a confiscat în statul sud-american 17 milioane de dolari contrafăcuţi. În timp ce rapoartele BCE relevă ca peste jumătate dintre bancnotele euro contrafăcute provin din regiunea italiană Campania.
În Republica Moldova nu există cercetări privind estimarea economiei ilegale. În rapoartele privind situaţia social-economică din Republica Moldova unele date statistice lipsesc ori sunt incomplete, ceea ce complică procesul de efectuare a calculelor necesare pentru elaborarea estimărilor sau a prognozelor privind economia ilegală.
Conform estimărilor efectuate de Biroul Naţional de Statistică, economia ilegală în Moldova are un caracter stabil, cu mici devieri în fiecare an. Astfel, în perioada analizată, economia neobservată din R. Moldova a înregistrat cel mai mare nivel în anul 2011, constituind 25,5%, iar cel mai redus nivel în 2007 – 21,3%.
Nivelul economiei tenebre în lume este în creştere. Dacă în 1997, nivelul mediu al economiei tenebre în lume era de 32,%, în 2009 acesta atingea 36,5%. O reducere nesemnificativă a nivelului acesteia a fost înregistrată numai în 11 ţări, se mai arată în studiu.
Conform unui raport al Băncii Mondiale, publicat în septembrie 2010, cea mai mare medie a ponderii economiei subterane în PIB pe anii 1999-2007 o deţinea Georgia cu 68,8% din PIB, urmată de Bolivia cu 68,1% şi Azerbaidjan cu 63,3%. Cel mai redus nivel al economiei tenebre a fost înregistrat în Suedia – 8,6%, SUA – 8,8% şi Austria – 9,8%. În acest context, R. Moldova a înregistrat în anii 1999-2006 o medie de 45,08%.
Multitudinea problemelor din societate – lipsa locurilor de muncă, salariile mici ale angajaţilor din sfera publică, dependenţa mediului de afaceri în proces incipient de factorii de decizie, privatizarea petrecută la repezeală, distrugerea complexului agroindustrial din Moldova, criza monetară din anii 1991-1994, apariţia intereselor de distribuire a zonelor de influenţă economică şi politică, lipsa mecanismelor de reglementare a proceselor economice în noile condiţii, sistemul judiciar extrem de corupt, – toate acestea au făcut inevitabil procesul de apariţie a fenomenului de economie tenebră (ilegală).
Adevărata problemă a R. Moldova este statul al cărui sistem juridic pare a fi creat pentru protejarea celor aflaţi deja în poziţii privilegiate.
Experţii sunt de părere că afacerile pe care le “împinge” guvernul în afara legii sunt totuşi taxate de acesta prin simpla absenţă a garanţiilor privind drepturile de proprietate şi prin faptul că antreprenorii trebuie să-şi ascundă tot timpul operaţiunile de ochii autorităţilor. Pe de o parte aceşti antreprenori nu-i pot înşela pe investitori prin majorări de capital şi nu pot lua credite cu dobânzi preferenţiale, căci firmele lor nu au nici măcar o adresă oficială. De asemenea, ei nu-şi pot reduce riscurile prin înfiinţarea societăţilor cu răspundere limitată şi nici prin achiziţia de poliţe de asigurare, care le este accesibilă, fiind furnizată de vecinii lor de cartier, precum şi de mafia locală care le percepe taxe de protecţie. Mai mult, pentru că trăiesc în permanenţă cu teama de a nu fi descoperiţi de guvern sau estorcaţi de funcţionarii de stat corupţi, antreprenorii ilegali sunt forţaţi să-şi fragmenteze afacerile şi facilităţile de producţie în numeroase locaţii, ceea ce îi împiedică să realizeze economii pe scală. Aruncând tot timpul priviri speriate peste umăr, de teama poliţiei, antreprenorii underground nu-şi pot face reclamă pe faţă pentru a-şi construi o bază stabilă de clienţi şi nici nu pot efectua livrări en-gros mai puţin costisitoare către aceştia.
Iar pe de altă parte, când este vorba despre afacerile de pe “piaţa neagră”, oamenii se raportează ca la o problemă care trebuie înlăturată. Se vorbeşte despre companii clandestine care nu plătesc taxe şi fac concurenţă neloială antreprenorilor ce respectă legea şi plătesc impozitele la stat. Se spune că “piaţa neagră” privează guvernul de nişte fonduri importante pe care acesta le-ar putea folosi pentru a remedia anumite probleme de natură socială şi pentru a întări însăşi structura societăţii. Însă adevărata problemă este statul al cărui sistem juridic pare a fi creat pentru protejarea celor aflaţi deja în poziţii privilegiate şi pentru a-i pedepsi pe ceilalţi, condamnându-i să trăiască în permanenţă în afara legii. Pieţele informale constituie soluţia problemei: replica negativă şi spontană a maselor de oameni săraci la neputinţa statului de a le satisface nevoile de bază.
Viorel Chivriga, expert economic:
”Contrabanda favorizează concurenţa neloială, aceasta fiind un flagel care distruge economia”
Nu este noutate pentru Republica Moldova că există contrabandă, deoarece avem o parte a teritoriului ţării care nu este controlat de autorităţile de la Chişinău. În al doilea rând, chiar dacă avem autorităţi, controlul pe care îl fac nu este unul riguros. Pe de altă parte, contrabanda pentru unii este un job care le aduce câştiguri foarte bune. De exemplu, contrabanda cu ţigări.
Cei care veghează procesul respectiv trebuie să înţeleagă că în urma contrabandei este favorizată concurenţa neloială, care este un flagel ce distruge o economie care se vrea competitivă. Totodată, contrabanda poate fi considerată o crimă ţinând cont de faptul că unii achită impozite, taxe şi se situează în câmpul legal de activitate, în timp ce alţii trec nestingherit mărfuri şi produse de pe urma cărora au beneficii personale. Pe de altă parte, putem spune că acest flagel face presiuni asupra producătorilor din ţară. Iar dacă luăm respectivul fenomen cum este privit de cei din afara ţării, se crează impresia că statul nu-şi face bine treaba şi e o ţară în care nu se recurge la reguli clare de joc, un semnal prost pentru investitori cărora le îndepărtează dorinţa de a-şi plasa capitalul în Republica Moldova. Iar pentru populaţie este o dezamăgire, deoarece ”se calcă în picioare” nişte principii, care ar putea împinge economia în sus. Republica Moldova a pierdut foarte mult încă din anii 1990 când comerţul transfrontalier cu România şi Ucraina putea să se dezvolte foarte bine, însă a fost umbrit de contrabandă.
Pentru înlăturarea fenomenului ar trebui să existe voinţă politică şi să fie separat business-ul de politică. Aceasta este o problemă foarte mare pentru Republica Moldova. Chiar dacă sunt create facilităţi pentru afaceri, atunci când apar asemenea flageluri, spulberă intenţiile străinilor de a mai veni în Republica Moldova.
Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă:
”Motivaţia de a face contrabandă este tradiţia de a face afaceri ieşind din câmpul fiscal”
Ca pondere din PIB are o valoare mică, ceea ce demonstrează că nu totul este scos la vedere. Unele studii arată că economia tenebră e cam de 30,40% din PIB. Însă, 90% din contrabandă reuşeşte să ajungă în Republica Moldova fără să fie contabilizată. Motivaţia de a face contrabandă este tradiţia de a face afaceri ieşind din câmpul fiscal pentru evitarea plăţii impozitelor, iar ca rezultat, veniturile sunt destul de mari. În plus, oamenii nu au cultura afacerilor, iar pentru unii e mai apropiată maniera de a face contrabandă ţinând cont că evaziunea fiscală este de proporţii uriaşe.
Totodată, Republica Moldova favorizează contrabanda prin porţiunea teritoriul din stânga Nistrului, care nu este controlată. Transnistria multiplică acest fenomen. Dar ea se mai dezvoltă şi atunci când pe piaţă sunt mai mulţi monopolişti iar preluarea anumitor cote este dificilă şi atunci oameni recurg la contrabandă. De exemplu, pe piaţa cărnii sunt anumiţi agenţi economici care importă, iar ceilalţi, mai mici, care sunt în imposibilitatea de a achiziţiona produsul, recurg la contrabandă.
Victor URSU
