Preţul la zahăr a crescut cu 20% de la începutul anului şi, în prezent, acesta se vinde la preţul de 11,80-12,20 lei/kg. Consumatorii industriali – fabricile de dulciuri, combinatele de panificaţie şi cofetărie, se arată nemulţumite de această creştere, mai ales în condiţiile în care sunt nevoiţi să procure zahăr de pe piaţa locală. Ei susţin că piaţa de zahăr trebuie liberalizată, iar un prim pas ar fi modificarea sistemului de import al zahărului.
“Una dintre problemele principale este fluctuaţia de preţ la zahăr, care are loc anual. Aceasta influenţează simţitor preţul final al produselor noastre, iar noi devenim mai puţin concurenţiali pe pieţele externe. Vrem să lucrăm cu producătorii locali, atât cei de zahăr, cât şi cei de sfeclă de zahăr, să susţinem creşterea economiei naţionale etc., scopuri imposibil de realizat când au loc fluctuaţii radicale de preţuri. În acest context, ar fi oportună mai multă libertate de alegere pentru procurările de zahăr. Or, astăzi, aceasta e limitată”, susţine Boris Efimov, director general al SA Orhei-Vit.
De cealaltă parte, Alexander Koss, director general SA Südzuker Moldova, argumentează că în Moldova funcţionează economia de piaţă, iar preţul la zahăr este stabilit în funcţie de cerere şi ofertă. El mai invocă pierderi de milioane de lei în 2013, deşi a fost înregistrat un volum record de materie primă. “Din ianuarie şi până în martie curent, pierderile noastre au crescut de la 5 mil. la tocmai 36 mil. lei, iar în stocuri mai sunt aproximativ 100 mii tone de zahăr”, spune directorul general al întreprinderii. Alexander Koss explică că pierderile s-au format, în mare parte, din cauza că zahărul a fost comercializat la un preţ mic, fiind influenţat de importurile ilegale din ţara vecină. Datele Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova arată că anul trecut contrabanda cu zahăr a adus un prejudiciu la bugetul de stat în valoare de 200 mil. lei.
În cadrul unei întâlniri cu jucătorii de pe piaţa de zahăr, preşedintele Consiliului Concurenţei, Viorica Cărare, a menţionat că producătorii de sfeclă de zahăr şi procesatorii au mai puţine probleme de ordin concurenţial, pe când consumatorii industriali întâmpină dificultăţi la importul de zahăr şi derivatele acestuia.
“Accesul problematic la importul zahărului pentru consumatorii mari este condiţionat de faptul că atât cantităţile de zahăr şi produsele zaharoase, cât şi perioada importului în regim preferenţial sunt stabilite timestrial de către ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, ceea ce îi poate avantaja îndeosebi pe producătorii de zahăr. De asemenea, caracterul birocratic şi complicat în procesul de obţinere a autorizaţiei de import al zahărului creează impedimente pentru consumatorii industriali”, accentuează Viorica Cărare.
Directorul general al celui mai important consumator industrial de zahăr, fabrica de cofetării Bucuria, susţine că piaţa de zahăr din Moldova nu este suficient de reglementată, ceea ce afectează activitatea tuturor părţilor implicate. Îndeosebi, acest lucru influenţează producerea, comercializare, dar şi operaţiunile de import-export cu zahărul. În acest context, Roman Tryakin, susţine: “În calitatea noastră de consumatori de zahăr, nici unul dintre noi nu are un grad de protecţie pe piaţa internă cum au concurenţii noştri de pe pieţele din Est şi Vest. Noi înţelegem că operaţiunile de import sunt complicate. Spre exemplu, pentru a importa o anumită cantitate de zahăr, trebuie să obţii mai întâi certificatul de origine al materiei prime. În Europa există doar trei laboratoare care eliberează astfel de certificate, unul este în Anglia şi altele două în Germania”, explică directorul Bucuria SA.
Consumatorii industriali susţin că zahărul din Belorusia, Polonia şi Rusia este mai ieftin, însă din cauza că din 2009, în Moldova sunt impuse taxe de import în mărime de 75% din costul total, aceştia nu-şi permit să importe şi sunt nevoiţi să procure zahăr de pe piaţa locală.
O altă problemă strâns legată de importul de zahăr este indicarea restricţionată a laboratoarelor acreditate în ţările UE pentru determinarea originii zahărului, lista cărora, de asemenea, este elaborată de ministerul de resort în comun cu Uniunea Producătorilor de Zahăr din Republica Moldova.
Viorica Cărare susţine că mecanismul existent pe piaţa zahărului este destul de protejat şi închis pentru unii jucători, ceea ce poate duce la apariţia unor probleme de ordin concurenţial. Pentru a le exclude, va fi propusă revizuirea mecanismului de reglementare a acestei pieţe pe întregul lanţ de producere, astfel încât să existe un climat competitiv pentru toţi particicpanţii la această piaţă. De asemenea, se propune reevaluarea şi actualizarea Concepţiei dezvoltării complexului de sfeclă de zahăr pe perioada 2006-2015 şi reanimarea activităţii Consiliului pe produs (zahăr).
Actualmente, pe piaţa zahărului din Moldova, pe lângă ÎM „Südzucker Moldova” SA (fabricile din Drochia şi Făleşti, cu 39% din întreaga capacitate de producţie a ramurii) mai activează doi operatori: „Magt-Vest” SRL (fabricile din Glodeni şi Donduşeni, capacitatea de producţie ale cărora constituie circa 32% din capacitatea totală de producţie) şi „Moldova-Zahar” SRL (fabrica din Cupcini, 29% din capacitatea totală de producţie).
Lilia Platon
