Consiliul Concurenţei se va reforma în două luni

Autorii noilor legi susţin că anterior, în domeniul concurenţei lucrurile păreau a fi stopate, inclusiv din cauza procesului lent de exeminare a actelor legislative, cât şi a imperfecţiunii acestora, iar domeniile cele mai importante rămâneau nereglementate. Odată cu armonizarea legislaţiei la acquis-ul comunitar, autorităţile speră ca Consiliul Concurenţei să fie mult mai funcţional, instituţia fiind învestită cu putere de decizie, reglementare, dispensă, intervenţie, control şi sancţionare.

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Concurenţei, Viorica Cărare, susţine că instituţia respectivă nu are competenţe directe în ceea ce priveşte protejarea intereselor consumatorilor, dar întreaga activitate a acesteia se realizează în beneficiul final al cetăţenilor, deoarece pe o piaţă nedistorsionată de practici anticoncurenţiale, ca efect al liberei concurenţe, creşte calitatea produselor şi a serviciilor, la un preţ mai redus.

“Sigur că aceste legi sunt foarte importante în primul rând pentru că au impact direct asupra societăţii şi asupra economiei. Ca rezultat final, aceste două legi de fapt duc la ridicarea bunăstării consumatorului. Dacă aceste legi vor fi corect aplicate, aşa cum ne propunem noi, asta înseamnă că vor fi înlăturate toate încălcările concurenţiale de pe piaţă, sau majoritatea lor. Aceasta va duce la echilibrarea economiei, la stabilirea mecanismelor economiei de piaţă, respectiv la scăderea preţurilor, la creşterea asortimentului, la creşterea concurenţei, la creşterea alternativei de alegere pentru consumatorul de rând”, a spus Viorica Cărare.

Noua lege a concurenţei prevede amendarea companiilor care încalcă legislaţia, înainte de a fi acţionate în judecată. Companiile care încalcă legislaţia cu privire la concurenţă vor fi amendate imediat ce autoritatea de profil va stabili acest lucru. Anterior, decizia de aplicare a amenzilor pentru încălcarea legislaţiei cu privire la monopol era emisă de instanţa de judecată. În lege sunt specificate amenzile pentru încălcarea normelor de procedură ale legislaţiei concurenţiale. Astfel, amenzile sunt calculate în funcţie de gravitatea încălcărilor şi sunt calculate ca procent din veniturile totale înregistrate de întreprindere în anul precedent sau în cazul întreprinderilor nou-înfiinţate amenzile variază între 10 mii şi 1 milion de lei.

O altă prevedere ţine de penalităţile aplicate la încălcarea normelor materiale din legislaţia concurenţială, precum abuzul de poziţie dominantă, încheierea de acorduri concurenţiale şi chiar unele acorduri ne-concurenţiale etc. În aceste cazuri, penalităţile pot constitui între 0.5% şi 10% din veniturile totale ale companiei ce a comis încălcarea.

“Când încălcările sunt de gravitate mică, ele sunt până la un procent. Amenda se stabileşte până la un procent din cifra de afaceri. Când înţelegerile sunt de gravitate mare, amenzile sunt de la două până la patru procente din cifra de afaceri a agentului economic. Şi când sunt circumstanţe agravante, ele pot ajunge de la cinci la zece procente”, susţine preşedintele Consiliului Concurenţei.

Totodată, noua lege prevede ca notificarea Consiliului Concurenţei cu privire la tranzacţiile legate de fuzionări sau cumpărări de acţiuni să se facă doar în cazul efectuării acestora cu participarea companiilor care au o cifră de afaceri mai mare de 25 de milioane de lei.

Un alt document, cel privind ajutorul de stat, prin care se va monitoriza gestionarea banilor publici de către agenţii economici, va intra în vigoare abia în august 2013.

“Ajutorul de stat nu poate fi acordat haotic, dar există această lege care spune clar când, cui şi în ce condiţii se oferă ajutor de stat. Mai mult, ajutorul de stat trebuie să fie autorizat la consiliul concurenţei ca să fim siguri că el nu va distorsiona concurenţa pe piaţa unde este oferit”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei.

Legea prevede clar care sunt criteriile şi condiţiile de acordare a ajutorului de stat. Astfel, orice ajutor de stat care nu va fi autorizat la Consiliul Concurenţei prin prisma impactului său asupra economiei, va fi considerat ilegal şi, evident, va fi necesar să fie întors la stat cu o dobândă. Legea ajutorului de stat stipulează că furnizorii de ajutor de stat vor prezenta în 12 luni de la intrarea în vigoare a legii, autorităţii de concurenţă, informaţia privind ajutoarele de stat primite înainte de intrarea în vigoare a legii.

“Statul acordă ajutor, dar până acum nu am avut o bază normativă în care să fie specificat că acesta este ajutor de stat. Deci, se acorda ajutor de către o instituţie a administraţiei publice centrale, un minister de exemplu sau de către o administraţie publică locală un ajutor unui agent economic fără să existe vreo bază legală, criterii, selecţii etc., în baza intimei convingeri a conducătorului. Acum această lege prevede expres în ce condiţii, cât şi cum poate fi oferit”, concretizează Viorica Cărare. Ea susţine că ajutorul de stat se poate acorda şi dacă, spre exemplu, un minister vrea să acorde facilităţi unei întreprinderi. “Pentru că ajutorul de stat nu se rezumă doar la banii care se acordă, dar se referă şi la orice facilitate şi orice ban care nu ajunge în bugetul statului prin anumite facilităţi”.

Potrivit specialiştilor, volumul ajutorului de stat, oferit agenţilor economici din Moldova, constituie circa 2% din PIB. „Cel mai interesant moment e că nimeni astăzi nu duce evidenţa ajutorului de stat. Am încercat să facem o cifră estimativă, dar e doar estimativă. Pentru că nu este concentrată această informaţie într-un singur loc, pentru că ajutorul îl acordă orice minister, orice administraţie publică locală, ceea ce înseamnă orice primărie în fiecare sat care are şi ea bani publici, plus aceleaşi întreprinderi de stat care gestionează bani publici şi dacă dau cuiva banii publici, tot este ajutor de stat”, afirmă Viorica Cărare.

Consiliul Concurenţei va elabora şi Inventarul ajutorului de stat acordat în economia R. Moldova în perioada 2009-2011.

Deocamdată, Consiliul Concurenţei se află la etapa de reformare a staff-ului, iar procedura va fi finalizată în două luni, pentru ca de la începutul anului viitor instituţia să activeze la capacitatea maximă. Pentru ca Consiliul Concurenţei să deţină o verticalitate în ceea ce priveşte actele de corupţie, statul a decis o motivare salarială pentru angajaţii instituţiei. În acest sens, Guvernul a aprobat la 7 noiembrie curent un proiect de modificare şi completare a Legii din 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, care prevede un salariu egal cu cel de la Curtea de Conturi. Deci, o majorare cu 37% a salariilor pentru preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Consiliului Concurenţei. Potrivit legii, preşedintele Consiliului va ridica lunar un salariu de 8300 de lei, vicepreşedintele – 7500 şi membrii plenului – 6400 de lei. Până la reformarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, directorul general al acesteia avea un salariu de funcţie de 6500 de lei, directorul general adjunct – 6000 de lei, iar membri Consiliului – 4000 de lei.

În noua Lege a concurenţei, înţelegerile de cartel sunt clasificate după gravitate. Companiile care se vor înţelege cum împart între ele piaţa sau ce preţuri stabilesc riscă să fie sancţionate cu până la 5% din rulaj. Însă Legea prevede şi scutire de la amenzi pentru companiile care-şi vor denunţa partenerii – noţiunea sau politica de clemenţă.

Prin clemenţă, Consiliul Concurenţei doreşte să încurajeze agenţii economici implicaţi în înţelegeri anticoncurenţiale de tip cartel să coopereze cu autoritatea de concurenţă pentru a descoperi şi dovedi cartelurile. Procedura de clemenţă funcţionează după o schemă anumită. Primul agent economic care informează Consiliul Concurenţei cu privire la existenţa unui cartel beneficiază de imunitate la amendă. Dacă există şi alte companii implicate în cartel care colaborează cu Consiliul Concurenţei, acestea beneficiază de reducerea amenzii de până la 50%. Agenţii economici care doresc să beneficieze de politica de clemenţă trebuie să depună o declaraţie detaliată privind modul de organizare şi funcţionare a presupusei înţelegeri, să furnizeze orice probe referitoare la presupusa înţelegere, să coopereze în mod real şi prompt cu Consiliul Concurenţei, iar la solicitarea Consiliului Concurenţei, să înceteze implicarea în presupusa înţelegere.

Potrivit Vioricăi Cărare, politica de clemenţă este folosită de toate autorităţile de concurenţă din spaţiul european. Totuşi, cea mai reuşită formă de cooperare cu companiile implicate în înţelegeri de cartel, prin denunţare sau clemenţă, a fost înregistrată în Federaţia Rusă.