Piaţa valorilor mobiliare din Republica Moldova nu constituie, pe moment, un adevărat furnizor de capital pentru economia naţională şi are un potenţial enorm nevalorificat, de aceea necesită o modernizare conceptuală şi legală. Declaraţia aparţine Auricăi Doina, vicepreşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) şi a fost făcută ieri în cadrul conferinţei internaţionale „Atragerea investiţiilor prin intermediul instrumentelor financiare nebancare”. Evenimentul organizat de CNPF şi-a propus să identifice mijloacele de atragere a investiţiilor şi tranzacţionarea lor pe piaţa de capital.
„Cursul de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare a fost influenţat, în mare parte, de experienţa neeficientă a fondurilor de investiţii şi nu a satisfăcut aşteptările acţionarilor de a beneficia de dividende din investiţiile făcute. Însă CNPF consideră prioritară relansarea acestui sector, prin crearea şi dezvoltarea cadrului legal în conformitate cu cel aplicat pe pieţele dezvoltate şi restabilirea încrederii populaţiei în priorităţile şi siguranţa pieţei financiare autohtone”, a menţionat Aurica Doina. Dumneaei a mai spus că abordarea tradiţională de reglementare creează un şir de provocări pentru participanţii pieţei, de aceea este necesară înlocuirea ei cu una modernizată. A. Doina a invocat, de asemenea, utilitatea diversificării instrumentelor financiare, tranzacţionarea valorilor de stat cu termenul de circulaţie mai mare de un an pe piaţa bursieră şi includerea inovaţiilor pe piaţa de capital, în scopul asigurării unui mediu favorabil de încurajare a investitorilor instituţionali. „CNPF are drept obiectiv crearea unui cadru regulator vizând piaţa de capital cu un nivel înalt de integritate şi interdependenţă a tuturor elementelor structurale”, a remarcat Elena Pui, membru al Consiliului de administraţie al CNPF. Elena Pui a opinat că climatul favorabil de investiţii, cât şi protejarea drepturilor şi intereselor investitorilor pot fi obţinute cu contribuţia unei politici de stat coerente şi orientate spre dezvoltarea pieţei de capital.
Agenda de reforme a autorităţii de reglementare, stabilită prin Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pentru anii 2011-2014, vizează acţiuni imediate pentru a obţine finanţări şi a asigura tranziţia spre o piaţă eficientă. În acest sens, proiectul Legii privind piaţa de capital, Reglementările privind emisiunea obligaţiunilor municipale şi alte acte emise de CNPF sunt instrumente care vor stimula atragerea investiţiilor şi stimularea dezvoltării pe termen lung.
Referindu-se la cadrul legal existent pentru instrumentele financiare nebancare şi perspectivele acestora, directorul Direcţiei generale supraveghere valori mobiliare CNPF, Nina Dosca, a subliniat că cele mai răspândite instrumente de atragere a investiţiilor sunt acţiunile ordinare nominative şi acţiunile preferinţiale. Însă o alternativă sigură şi eficientă sunt ofertele publice, care sunt ignorate de investitorii noştri, consideră Dosca. „Anume plasările de valori mobliare, şi nu creditele sunt capabile să asigure dezvoltarea unei societăţi. Mai cu seamă, dacă se ia în calcul că creditele atrag şi riscuri majore”. Nina Dosca a ţinut să evidenţieze că proiectul Legii privind piaţa de capital include difersificarea instrumentelor financiare, dar şi a serviciilor prestate de o companie licenţiată.
Alexandra Puşcaş, membru al Consiliului de administraţie al CNPF a dezvăluit informaţia privind activitatea pieţei valorilor mobiliare, remarcând că aceasta dispune de un număr limitat de investitori, iar relansarea ei se poate efectua prin intermediul dezvoltării pieţei primare şi secundare, transparenţei în activitatea societăţilor şi utilizarea unor noi instrumente financiare. Puşcaş a menţionat că pe piaţa valorilor mobiliare activează 22 de companii de dealeri şi brokeraj, 10 registratori independenţi, 4 companii fiduciare şi 4 companii de estimare a valorilor mobiliare. Numărul societăţilor pe acţiuni înregistrate se cifrează la 3053. Pe parcursul anului 2010, au fost efectuate emisiuni de valori mobiliare în valoare de 857,4 mil. lei, ponderea tranzacţiilor pe piaţa primară fiind în creştere cu 33% faţă de anul 2009. Totodată, volumul tranzacţiilor pe piaţa bursieră s-a majorat cu 90%.
Conform datelor prezentate de BIS Group (Business Intelligentt Services), în anul 2009 ponderea capitalizării bursiere în PIB a constituit 21% şi a plasat RM pe locul 2 după Polonia, însă ponderea tranzacţiilor bursiere a ajuns la doar 0,2%.
Subiectul privind investitorii pe piaţa de capital şi protecţia drepturilor acestora a reuşit să capteze o atenţie sporită participanţilor la conferinţă. Johanes Engels, reprezentant al Autorităţii Germane de Supraveghere Financiară (BaFin) a spus că majoritatea consumatorilor din Germania manifestă analfabetism în domeniul financiar şi din acest considerent autoritatea s-a implicat activ în campanii de protecţie a acestora. De asemenea, Engels a dezvăluit că BaFin înregistrează mii de reclamaţii privind nereguli în instituţii, fiecare caz fiind investigat, iar instituţia respectivă – supravegheată. Majoritatea reclamaţiilor vizează domeniul serviciilor de asigurare şi se referă la soluţionarea cererilor asigurărilor pe viaţă şi non-viaţă (circa 40%), urmate de reclamaţii privind gestionarea contractului (în jur de 30%), anularea contractului (20%) şi conduita de afaceri la negocierea contractelor (aproximnativ 10%). Reclamaţiile clienţilor în domeniul tranzacţiilor cu valori mobiliare nu sunt nici ele o raritate în Germania. „Investitorii făceau deseori reclamaţii referitor la băncile care mai târziu inversau tranzacţiile extrabursiere cu certificate, reprezentând un avantaj în favoarea acestora. Între timp, au fost adoptate câteva legi unice cu scopul de a ajuta consumatorii şi investitorii. Sistemul Ombusman este unul relevant în acest scop”, a spus Engels.
În ceea ce priveşte diversificarea instrumentelor financiare pe piaţa valorilor mobiliare, Corina Necula, director Direcţia monitorizare investigare Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare România, a prezentat spre promovare investiţiile în obligaţiuni ca mecanism de atragere a finanţărilor prin intermediul societăţilor comerciale. ”Exista un mediu propice lansării ofertelor de obligaţiuni, principalul argument este acela că, în cazul emisiunii de obligaţiuni, emitentul este cel care stabileşte condiţiile creditului pe care îl obţine de la investitori, în timp ce la creditul bancar, firma trebuie să îndeplinească toate condiţiile impuse de bancă”, a specificat Corina Necula. Finanţarea prin piaţa de capital, inclusiv prin emisiuni de obligaţiuni, oferă şi alte beneficii, cum ar fi promovarea gratuită de care beneficiază emitentul de instrumente financiare prin oferta publică şi creşterea prestanţei în rândul partenerilor de afaceri, a mai spus ea.
În cadrul conferinţei s-a remarcat că piaţa valorilor mobiliare din Republica Moldova suportă impedimente cum ar fi lipsa instrumentelor financiare lichide, absenţa investiţiilor, lipsa unei culturi financiare şi gradul confuz de încredere a populaţiei în acest segment. Totodată, au fost identificate şi unele soluţii pentru redresarea sectorului care prevăd promovarea culturii investiţionale, armonizarea legislaţiei la directivele UE, transpunerea datelor financiare despre companii sau efectuarea privatizărilor prin intermediul Bursei de Valori.
Lilia Platon
