Moldovenii care muncesc în străinătate au trimis echivalentul a 1,2 miliarde USD în 2019, iar suma a rămas neschimbată faţă de anul precedent. Cea mai mare parte – 90% din totalul remiterilor, este direcţionată în consum şi doar o mică parte – pentru dezvoltarea afacerilor. Or, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, în următoare 12 luni, va dezvolta capacităţile Asociaţiilor de Economii şi Împrumut (AEÎ) de transfer a banilor, care ulterior să poată fi investiţi în afacerile din zonele rurale.
AEÎ ar urma să fie conectate la sistemul internaţional de plată a transferurilor de numerar, dar şi să-şi fortifice capacităţile instituţionale pentru susţinerea, adaptarea şi implementarea produselor de economii şi împrumut destinate beneficiarilor de remitenţe din zona rurală.
“Trebuie să recunoaştem că această piaţă dispune de un potenţial semnificativ nevalorificat, spre care pot fi direcţionate fluxuri financiare importante. AEÎ pot fi unul dintre mecanismele-cheie de redirecţionare a resurselor băneşti provenite din remitenţe cu ulterioara investire a acestora sub formă de împrumuturi în dezvoltarea afacerilor preponderent agricole din zona rurală”, a declarat Valeriu Chiţan, preşedintele CNPF, în cadrul mesei rotunde “Sprijinirea Proiectului de Rezilienţă Rurală IFAD în Moldova – Dezvoltarea Capacităţilor de Consolidare a AEΔ.
AEÎ sunt mai avantajate pentru că au o prezenţă mai mare în teritoriu şi sunt mai aproape de cetăţenii din zonele rurale, fapt care deschide noi oportunităţi de accesibilitate la serviciile financiare, inclusiv la produsele de economii şi împrumuturile pentru micro-afacerile rurale. “Aria de activitate principală pentru AEÎ urmează a fi zonele rurale, prioritare urmând a fi localităţile neacoperite de sectorul bancar”, a declarat Alina Cebotariov, directorul Departamentului de creditare nebancară din cadrul CNPF.
În prezent, AEÎ deţin 1,9% din totalul pieţei creditelor acordate de sectorul nebancar, iar direcţionarea unei părţi din remiteri ar impulsiona dezvoltarea asociaţilor.
“Acordarea porţiunii de grant pentru dezvoltarea afacerilor din remitenţe este un stimulent important pentru tinerii antreprenori în lansarea şi dezvoltarea unei afaceri acasă, fiind, în acelaşi timp, un catalizator pentru incluziunea financiară a migranţilor şi dezvoltarea rurală. Suma grantului poate fi maxim de 75 mii de lei, iar persoana eligibilă trebuie să confirme că a primit cel puţin 30% din remiteri prin intermediul AEΔ, a precizat Elena Burlacu, manager Servicii Financiare şi Dezvoltare Rurală la UCIP IFAD.
Fiecare al doilea migrant a trimis bani în Moldova de 2-5 ori pe parcursul ultimilor 24 luni, iar suma medie expediată este de 1000 de euro. În acelaşi timp, jumătate din familiile migranţilor moldoveni susţin că remitenţele constituie mai mult de 50% din valoarea venitului pe care îl are gospodăria. 51% dintre respondenţi afirmă că au primit banii prin intermediul sistemului de transferuri rapide.
Cel mai interesant este că aproape un sfert dintre migranţi continuă să trimită banii acasă prin intermediul autobuzului, potrivit datelor sondajului Magenta Consulting realizat pe 1010 respondenţi – migranţi şi familiile acestora.
Acelaşi chestionar relevă că scopul utilizării banilor expediaţi de cele mai multe ori este de a fi cheltuiţi pe necesităţi curente (facturi, produse alimentare etc.). În acelaşi timp, unele gospodării (1/3) reuşesc să pună bani deoparte. Aproximativ unul din zece respondenţi a declarat că deja investesc banii expediaţi în Moldova. Este vorba despre domeniul de Producţie agricolă, care a fost cel mai des menţionat în rândul respondenţilor care au investit/planifică să investească.
“Unul din trei respondenţi a afirmat că a auzit despre Asociaţiile de Economii şi Împrumut. Dintre persoanele care au auzit despre existenţa AEÎ, circa jumătate cunosc despre serviciile acestora. Migranţii par a fi mai interesaţi de serviciile propuse de AEÎ – circa o treime sunt interesaţi de utilizarea Western Union şi de împrumuturi/credite”, se mai arată în datele Magenta Consulting.
În rândul membrilor familiei care primesc bani şi care cunosc despre serviciile şi existenţa AEÎ, respondenţii cu vârsta de 26-45 de ani sunt interesaţi într-o măsură mai mare de servicii de credit (pe termen lung sau scurt) care ar fi oferite de AEÎ. Respondenţii cu vârsta de 18-35 de ani sunt mai interesaţi de transferuri rapide de bani (cum ar fi Western Union) prin AEÎ. Cei cu vârsta de 18-25 de ani sunt mai interesaţi în achitarea serviciilor comunale prin intermediul AEÎ. Persoanele cu un nivel mai înalt de venit sunt, în general, mai interesate de serviciile oferite de AEÎ.
În luna ianuarie 2020, prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 86,57 mil. USD (în creştere cu 0,8% comparativ cu ianuarie 2019), arată cele mai recente date ale Băncii Naţionale a Moldovei. Transferurile din Israel au constituit 23,0% (19,99 mil. USD) din total (în creştere cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu ianuarie 2019), urmate de cele din Rusia cu o pondere de 16,7% (14,43 mil. USD) din total (în scădere cu 15,9% sută, precum şi cu 3,4 puncte procentuale comparativ cu ianuarie 2019).
În structura pe valute a transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin sistemele de remitere de bani, transferurilor în euro le-a revenit ponderea de 59,1% (în creştere cu 6,6 p.p., comparativ cu ianuarie 2019), urmate de transferurile în dolari SUA – 37,8% (în descreştere cu 5,6 p.p.) şi cele în ruble ruseşti – 3,1% (în descreştere cu 1,0 p.p.).
Conform datelor CNPF, în prezent sunt înregistrate 240 de AEÎ, dintre care 176 de categoria A, 64 de categoria B şi o Asociaţie Naţională Centrală a AEÎ, care au acordat împrumuturi în mărime de 933,3 mil. lei către circa 40 mii de persoane. AEÎ de categoria B au atras depuneri de economii în sumă de 570 mil. lei de la 7,2 mii de persoane.
Victor Ursu
