Cererea slabă a businessului pentru credite întârzie revenirea economiei. Pe termen mediu, economia va rămâne sub mediile istorice cu o contribuţie importantă a consumului privat. Importurile vor depăşi exporturile, potrivit raportului Băncii Mondiale “Macro Poverty Outlook for Europe and Central Asia”.
Evoluţia pieţei creditelor noi acordate a înregistrat, potrivit informaţiilor BNM, creşteri anuale pesimiste pe parcursul anului 2017 şi la începutul anului 2018. În trimestrul I 2018, soldul total al creditelor acordate de către băncile licenţiate a avut un trend descendent, constituind, la sfârşitul perioadei de referinţă, 31,8 miliarde de lei, cu 4,8% mai puţin faţă de sfârşitul trimestrului I 2017. Pe parcursul trimestrului I 2018, evoluţia anuală a soldului creditelor în monedă naţională acordate de către băncile licenţiate a fost indusă de diminuarea soldului creditelor acordate persoanelor juridice. Cele mai multe credite, peste o cincime, au fost acordate comerţului, în timp ce activităţile de producţie ale economiei au rămas în umbră. Este vorba de industria alimentară – aproximativ 9,7% şi 7,7% – acordate agriculturii.
Cererea slabă pentru credite a businessului şi intervenţiile BNM pe piaţa valutară prin achiziţia de valută a sporit lichiditatea din bănci – 9,6 miliarde de lei. “Lichiditatea excesivă în sistemul bancar creează un potenţial risc al instabilităţii financiare în economia naţională. În condiţiile unei cereri slabe la credite din partea agenţilor economici şi a conjuncturii nefavorabile (ponderea creditelor neperformante constituind 16,2% în luna martie 2018), se va accentua reticenţa băncilor de a accepta nivelul înalt de risc ce însoţeşte operaţiunile de creditare. Astfel va spori cererea băncilor faţă de operaţiunile financiare cu un nivel redus de risc şi profitabilitate suficientă cum ar fi plasamentele în VMS şi CBN, asociată cu creşterea lichidităţii excesive”, spune BNM.
Întotdeauna a fost un deficit de fonduri în economie. Republica Moldova are nevoie de investiţii străine directe, dar trebuie să devină şi o economie mai productivă.
Deşi cererea businessului pentru credite în lei este în descreştere, cele în valută sunt pe trend ascendent. Astfel, împrumuturile în valută, exprimate în USD, au înregistrat o creştere de 12,5% în trimestrul I, 2018. Majoritatea împrumuturilor în valută sunt acordate în mare parte importatorilor. Ritmul anual al creditării în valută a înregistrat în ultima perioadă o accelerare pozitivă. Or, dolarizarea creditării sporeşte riscul creşterii presiunilor asupra cursului de schimb al monedei naţionale.
În ceea ce priveşte creditele noi acordate, pe parcursul trimestrului I 2018, băncile au acordat credite noi în volum superior celui din trimestrul I 2017 cu 5,4%. Similar trimestrului precedent, cele mai mari creşteri au fost înregistrate la creditele acordate mediului financiar nebancar, industriei alimentare şi comerţului. Din totalul creditelor noi acordate de către băncile licenţiate pe parcursul perioadei de referinţă, creditele acordate în monedă naţională deţin ponderea majoritară de 63,7%. Evoluţia creditelor noi acordate în monedă naţională de către băncile licenţiate pe parcursul trimestrului I 2018, a fost influenţată de creşterea dinamicii anuale pe sectorul persoanelor fizice cu 22,5%.
Economiştii Băncii Mondiale susţin că avansul economiei moldoveneşti este aşteptat să fie unul robust de 3,8% în 2018 şi 3,7% în 2019 şi va rămâne sub media istorică (4,6%). Pe termen mediu, recuperarea remitenţelor, împreună cu salariul, vor susţine consumul privat, care rămâne un factor-cheie al creşterii economice.
Banca Mondială identifică câteva riscuri la adresa economiei. Este vorba de condiţiile climaterice care pot afecta agricultura şi riscul sistemului bancar. Chiar dacă s-a stabilizat, este important să se continue reformele şi consolidarea transparenţei băncilor.
Totodată, creşterea mai slabă a schimburilor comerciale cu partenerii Republicii Moldova şi potenţialele schimbări în comerţul internaţional şi politicile de migraţiune pot submina exporturile şi remitenţele. “În timp ce autorităţile au făcut eforturi de reducere a riscurilor macroeconomice, este necesar de a se apropia mai mult de statele din UE. Acest lucru poate fi realizat prin implementarea reformelor profunde care vor genera investiţii mai multe cu locuri de muncă pentru populaţie”, se mai spune în raportul Băncii Mondiale.
Agricultura, care are o pondere în PIB de 15%, ameninţată în anul 2018 şi, respectiv, preţurile la produsele alimentare pe piaţa internă, vor depinde, în cea mai mare parte, de condiţiile agro-meteorologice din anul curent. BNM precizează că informaţia nu poate fi anticipată atribuind prognozei preţurilor la produsele alimentare în anul 2018 un grad înalt de incertitudine. Conform experienţei din ultimii ani, preţurile la fructele şi legumele autohtone sunt într-o măsură pronunţată afectate de condiţiile meteorologice adverse cum ar fi îngheţuri, secetă, precipitaţii abundente, precum şi de costurile asociate recoltării, transportării, depozitării, dar şi comercializării acestora în pieţele din ţară. În cazul apariţiei unor condiţii secetoase sau a unor precipitaţii mai pronunţate, ar rezulta creşterea peste prognoze a preţurilor la produsele alimentare în următoarele luni.
O lovitură pentru agricultură vine şi din partea preţurilor la produsele petroliere, care ar putea să se scumpească. La mijlocul lunii aprilie 2018, cotaţia petrolieră Brent a depăşit valoarea de 75 dolari SUA/baril. Creşterea semnificativă a preţului petrolului într-un timp redus a sporit riscurile aferente. Un factor de bază al majorării este supra-îndeplinirea acordului OPEC+ de reducere a producţiei de petrol până la sfârşitul anului 2018.
Totodată, accentuarea conflictelor geopolitice din regiunile de extracţie şi transportare a petrolului au amplificat creşterea preţurilor la petrol. O altă situaţie de moment este fluctuaţia stocurilor de petrol din SUA şi semnalele mixte ale statisticilor din domeniu care perturbă tendinţele. De asemenea, cotaţiile petroliere reprezintă un etalon pentru cotaţiile altor materii prime şi în următoarele luni este posibil să asistăm la modificări de preţuri.
Economia Republicii Moldova este vulnerabilă, iar creşterea anuală pe care o înregistrează este insuficientă pentru a genera noi locuri de muncă şi a reduce sărăcia. Experţii Băncii Mondiale afirmă că deficitul fiscal al Republicii Moldova rămâne sub control. Ca urmare a indexării, valorificării pensiilor, creşterii salariilor şi a capitalului public suplimentar, cheltuielile vor creşte atingând aproximativ 3% din PIB în 2018.
Factorii care stau la baza unei creşteri favorabile a Republicii Moldova duc spre un declin în continuare a sărăciei cu continuarea tendinţei din anii precedenţi. Creşterea salariilor reale şi remitenţelor, precum şi un an bun pentru agricultură ar trebui să sprijine bunăstarea gospodăriilor, inclusiv în zonele rurale, unde incidenţa din sărăcie rămâne mai mare. Rata de creştere a salariilor, conform ultimelor date, arată că salariile de bază în agricultură au crescut mai repede decât per ansamblu în economie. “Populaţia săracă este estimată să scadă de la 16,3% în 2015, la 12,7% în 2018 şi 11,7% în 2019”, potrivit opiniei economiştilor Băncii Mondiale.
Victor URSU
