Care sunt canalele de impact ale crizei financiare asupra societății? În primul rând, aceasta este o scădere a nivelului de consum. Această influență este foarte similară cu comportamentul unei avalanșe. Cu cât se lasă mai jos, cu atât sunt mai largi straturile de zăpadă pe care le cuprinde. Dacă criza începe într-o anumită zonă majoră a economiei, ea se răspândește foarte repede și în toate celelalte zone ale acesteia.
Oamenii care își pierd locul de muncă își reduc brusc consumul. Acest lucru se întâmplă parțial datorită pierderii sursei de venit, iar parțial datorită fricii de viitor. Un astfel de comportament simultan al unui număr mare de oameni reduce brusc nivelul de rentabilitate al întreprinderilor care-i-avusese pe oamenii rămași fără venituri ca clienți. Ca să nu dea faliment, aceste întreprinderi sunt nevoite să concedieze o parte din angajații lor, care se adaugă la grupul de oameni care își reduc consumul. Acest proces continuă într-o spirală, cuprinzînd în continuare straturi noi ale societății.
Se crede că în perioadele de criză financiară, orice investiție este impractică. Această opinie este greșită. E din cauza faptului că criza financiară întotdeauna începe în mod imprevizibil și se termină intr-un mod tot atât de imprevizibil. Să încerci s-o prezici este la fel de imposibil precum și să prinzi un fulger. Un investitor care cumpără active în perioada de prosperitate a economiei și nu o face în perioadele de criză cumpără atunci când activele sunt scumpe și nu cumpără când sunt ieftine. Valoarea numerarului disponibil în timpul crizei crește semnificativ, dar numai pentru acei investitori care în cele din urmă îl investesc . Restul, de fapt, ratează o ocazie rară de a-și crește economiile. Procesul de luare a deciziilor de investiții în perioadele de criză impune o responsabilitate suplimentară, dar nu poate fi anulat.
Nivelul schimbat al consumului în societate afectează diverse instrumente financiare în mod diferit, totuși, există două reguli universale:
Prima regulă este că acele active financiare care au fost cele mai profitabile în timpul perioadei de prosperitate economică vor fi cele mai vulnerabile în timpul crizei. Acest lucru se datorează sensibilității lor la gradul de consum, ceea ce se numește „flexibilitate a consumului”. Cu cât acest indiciu este mai mare , cu atât este mai mare randamentul activului în perioade de prosperitate economică și cu atât activul este mai vulnerabil în perioade de criză. Activele cu o flexibilitate ridicată a consumului includ business-ul turistic, mărfurile de lux, precum și multe tipuri de servicii. Activele cu o flexibilitate scăzută a consumului includ proiecte agricole, producție de produse alimentare, produse și servicii medicale. În perioadele de criză financiară, investițiile în proiecte care realizează produse cu flexibilitate ridicată a consumului sunt extrem de periculoase. Achiziționarea de active de acest fel este recomandată numai în cazul unui preț atractiv.
A doua regulă - acele active financiare care utilizează o cantitate mare de capital împrumutat sau care duc costuri fixe ridicate vor fi cele mai vulnerabile în perioadele de criză financiară. Astfel de active sunt denumite active ”cu levier ridicat”. Acest lucru se datorează faptului că în perioadele cu cerere scăzută, cheltuielile variabile scad, dar cele fixe nu. Plățile de închiriere și împrumuturi trebuie plătite chiar și în cazul absenței complete a vânzărilor. Pe deasupra, aceasta se agravează prin faptul că în perioadele de criză lichiditatea sistemului financiar scade. Mai simplu spus - obținerea de împrumuturi devine mult mai problematică. Mecanismul aici este destul de simplu. Pe de o parte, producătorii au nevoie de resurse financiare suplimentare pentru a rămâne la suprafață în fața cererii reduse pentru produsele lor, pe de altă parte, din același motiv, băncile reduc suma creditelor emise, pe măsură ce profitabilitatea proiectelor comerciale ale clienților lor scade. În aceste condiții, valoarea numerarului disponibil crește. Doar investitorii cu fonduri disponibile suficiente pot analiza posibilitățile de investiții noi în proiecte care sunt caracterizate printr-un efect de pârghie ridicat. Astfel de proiecte ar putea include proprietăți imobiliare rezidențiale sau comerciale, producție industrială. Investițiile în active de acest fel în perioadele de criză sunt, de asemenea, recomandate numai în cazul unui preț atractiv.
În lumina principiilor prezentate mai sus, vom evalua diverse opțiuni de investiții disponibile pentru cetățenii țării noastre și le vom oferi recomandări pentru perioada crizei financiare:
Începerea unei afaceri noi: nu este recomandată dacă există concurenți care activează in același domeniu. Cererea generală mai mică va spori semnificativ concurența. Astfel încât nu va mai fi loc pentru o afacere nouă în așa condiții.
Investiții într-o afacere existentă: sunt recomandate doar pentru a rămâne competitiv.
Un împrumut către o întreprindere sau cumpărarea a unei părți dintr-o afacere existentă: Acest lucru este extrem de periculos în cazul unei afaceri caracterizate prin „flexibilitate mare a consumului” sau „levier mare”. Achiziționarea de active de acest fel este recomandată doar la un preț foarte atractiv.
Investiții în imobile rezidențiale sau comerciale: o investiție foarte problematică în perioadele de criză financiară. Atât imobilele rezidențiale, cât și cele comerciale au două surse principale de venit - chiriile și creșterea prețurilor. Criza financiară are un efect negativ asupra ambelor surse. Chiria este afectată din cauza deteriorării puterii de cumpărare a chiriașului care întâmpină dificultăți financiare. Prețurile proprietăților scad și ele. Acest lucru se datorează modificării lichidității sectorului bancar. Pentru cumpărarea imobilelor de obicei se folosesc împrumuturi , care în perioadele de criză este mult mai dificil de obținut. Acest lucru reduce cererea pentru imobile în mod drastic. Oferta de bunuri imobiliare nu poate scădea atât de brusc, deoarece aceste proiecte sunt pe termen lung, iar proiectul care a început nu poate fi oprit. Incoerența cererii cu oferta duce la scăderea prețurilor la imobile. Achiziționarea de active de acest fel este recomandată doar la un preț foarte atractiv.
Cumpărarea terenurilor agricole: recomandat. Terenurile agricole au o capacitate productivă naturală. Pe deasupra, cererea pentru produse agricole în perioadele de criză financiară nu scade, ci crește adesea din cauza efectului „substituirii”. Consumatorii înlocuiesc plăcerile scumpe cu cele mai ieftine. Mâncarea se referă de obicei la plăcerile mai ieftine. În plus, din cauza că vânzarea terenurilor agricole moldovenești străinilor este interzisă, prețul acestora este mai mic decât valoarea lor. Dezavantajele investițiilor includ dificultăți în consolidarea terenurilor agricole pentru implementarea proiectelor comerciale pe acestea.
Participarea la proiecte agricole: Recomandat în mare măsură, din aceleași motive ca și cumpărarea de terenuri agricole.
Cumpărarea unei monede puternice: Se recomandă ca soluție temporară, pentru a păstra numerar disponibil pentru investiții ulterioare. O monedă puternică este susținută de activele țărilor emitente și, ca atare, are o valoare intrinsecă. Avantajele acestei investiții includ volatilitatea scăzută (o modificare a valorii sale în raport cu alte active) , iar dezavantajele - rentabilitatea negativă. Cumpărînd monedă, investitorul plătește, de fapt, pentru oportunitatea de a stoca economii într-un activ solid, cu volatilitate redusă.
Cumpărarea aurului sau a altor metale prețioase: Nu este recomandat. Achiziționarea lingourilor de aur este interzisă în Moldova, iar cumpărarea produselor din aur este ineficientă, deoarece metalul este scump în acest caz. De asemenea, nu este recomandat să achiziționați contracte de aur prin intermediul brokerilor online. Aurul, ca și o monedă puternică, are o valoare intrinsecă, dar este mult mai volatil și, prin urmare, este un activ impropriu pentru a economisi numerar disponibil pentru investițiile ulterioare. Pe lîngă aceasta , aurul are un randament negativ mai mare decât moneda din cauza comisioanelor de intermediere și a costurilor de stocare care se reflectă în prețul său.
Criptomonedă: Nu este recomandat într-o mare măsură. Valoarea intrinsecă a acestui activ este îndoielnică (cel puțin pentru ziua de azi), iar nivelul de volatilitate este gigantic. Astfel, această investiție nu este potrivită nici pentru economisirea fondurilor, nici pentru înmulțirea acestora.
Achiziționarea obligațiunilor Ministerului Finanțelor din Moldova: Recomandat ca soluție temporară, pentru a păstra numerar disponibil pentru investițiile ulterioare. Pe de o parte, în perioadele de criză, băncile centrale din toate țările și, prin urmare, Moldova, coboară rata dobânzii de bază la un nivel foarte scăzut pentru a menține economia. Aceasta reduce randamentul nominal al obligațiunilor. Pe de altă parte, perioadele de criză economică se caracterizează printr-o scădere accentuată a cererii consumatorilor, ceea ce reduce inflația, crescând astfel randamentul real al obligațiunilor. Vorbim despre cifre foarte mici, dar o oarecare rentabilitate reală este posibilă în cazul unei astfel de investiții. Dezavantajele ei includ riscul devalorizării monedei naționale. Din punct de vedere economic, Moldova este o țară slabă . O criză severă sau prelungită o va slăbi pe ea mai mult decât pe țările mai puternice, ceea ce ar putea slăbi moneda națională față de monedele altor țări.
Depozite bancare în lei sau valută: Nu este recomandat. Veniturile din acestea vor fi mai mici decât veniturile din obligațiuni, iar la riscuri se va adăuga riscul de insolvență bancară, care poate să se întîmple în caz de criză severă sau prelungită. Returnarea depozitelor nu justifică riscurile asociate acestora.
Cumpărarea de acțiuni la bănci: Recomandarea este neutră. În legătură cu reformele recente din sectorul bancar, acțiunile băncilor comerciale din Moldova au devenit un instrument de investiții complet normativ. Avantajele acestora includ un nivel ridicat de rentabilitate al unei astfel de investiții, iar dezavantaje - un nivel extrem de ridicat de dependență al acestui randament de viteză de dezvoltare a economiei țării, precum și o lichiditate scăzută a investițiilor (piața secundară a acțiunilor nedezvoltată).
Pseudo-investiție: Nu este recomandat în mod categoric. Este o chestiune de tranzacționare a valutei sau a altor instrumente financiare pentru profit. Astfel de proiecte sunt folosite de oamenii de afaceri necinstiți pentru a-și induce în eroare clienții sau, mai simplu, pentru a înșela. Instrumentele de mai sus există exclusiv pentru asigurarea riscurilor entităților comerciale. A le folosi pentru profit înseamnă a le folosi în alte scopuri. O anumită probabilitate statistică de profit din utilizarea unor astfel de instrumente există, dar ea este neglijabilă.
Investiții în autoeducare: puternic recomandat . Există multe dovezi empirice ale unei corelații ridicate între nivelul educațional și suma veniturilor. Rentabilitatea unei astfel de investiții este ridicată în orice condiții ale economiei, iar volatilitatea ei este destul de mică.
Cernîșev Roman Iurie,
CFA, Master în Administrarea Afacerilor, Master în Economie, fondatorul proiectului de investiții „AGOZIM”, precum și manager investițional profesional și consultant financiar pe portalul www.findir.md
