O delegaţie a Serviciului Federal pentru protecţia consumatorului de la Moscova a anunţat că soseşte în această săptămână la Chişinău. Experţii Rosspotrebnadzor vor evalua situaţia din sectorul producerii conservelor.
“Vrem să le demonstrăm că produsele noastre corespund normelor şi sperăm că exportul va fi reluat”, a declarat ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ion Sula. Serviciul Federal de supraveghere a interzis importul conservelor din Republica Moldova în vara anului 2014, concomitent cu stoparea livrărilor de fructe. Autoritatea rusă a motivat decizia prin faptul că producătorii moldoveni ar fi încălcat cerinţele fitosanitare. Chişinăul a calificat această decizie drept una politică.
Este al treilea grup de experţi de la autorităţile de reglementare şi supraveghere din Federaţia Rusă, care vizitează în ultimele două luni Republica Moldova şi alimentează speranţa producătorilor că piaţa, pe care o mai numim tradiţională, dar care s-a comprimat până la o pondere de doar 11 la sută din totalul exporturilor moldoveneşti, se va deschide într-o bună zi. Statisticile oficiale, însă, sunt descurajatoare: livrările de mărfuri din Moldova în Federaţia Rusă s-au redus cu 53 la sută faţă de perioada similară a anului trecut, iar Rusia e tot mai aproape de locul trei, printre principalii parteneri comerciali ai Moldovei.
La sfârşitul lunii mai, o delegaţie Rosselhoznadzor a venit la Chişinău pentru a testa calitatea produselor agroalimentare. Şi atunci speranţele erau mari. S-a anunţat oficial că Moscova ar putea relua importul de cireşe, prune şi caise din Republica Moldova. „Negocierile au avut loc la cererea părţii moldoveneşti, care şi-a exprimat interesul de a livra pe piaţa rusă cireşe, prune, caise, piersici. Aceste livrări ar putea fi permise, doar după ce experţii ruşi vor analiza activitatea ANSA”, a declarat Iulia Şvabauskene, directorul-adjunct al agenţiei ruse şi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
Serviciul Federal de supraveghere în domeniul protecţiei drepturilor consumatorului din Federaţia Rusă, Rosspotrebnadzor, a anunţat încă la începutul lunii iunie că este dispus să anuleze embargoul pentru două companii vinicole din Republica Moldova, calitatea şi inofensivitatea producţiei cărora este stabilă. Reluarea livrărilor se va face pe etape, după ce întreprinderile vor prezenta mostre de producţie pentru expertiză în laboratoarele autorizate ale Rosspotrebnadzor.
Nu este pentru prima dată când autoritatea fitosanitară din Moscova promite că va ridica interdicţiile la importurile moldoveneşti. Se pare că e, mai curând, un joc de-a controlul. Se fac declaraţii optimiste. Grupul de experţi vine la Chişinău, verifică câteva companii şi pleacă fără să facă declaraţii. Apoi se anunţă că vinurile nu corespund standardelor de inofensivitate şi calitate.
După introducerea embargoului, la 10 septembrie 2013, s-au făcut mai multe încercări de a relua exporturile, însă toate au eşuat. E un fel de joc de-a baba oarba: Rosspotrebnadzor anunţă că problema deblocării treptate a exporturilor vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă va fi soluţionată doar după ce partea moldovenească va asigura calitatea şi inofensivitatea producţiei, în timp ce Chişinăul declară că vinificatorii moldoveni s-au conformat condiţiilor pe care le-a cerut inspecţia sanitară rusă şi a prezentat materialele de rigoare.
Care sunt companiile care au şansa să reia exporturile? Este vorba despre „Imperial-Vin” din raionul Cantemir, care dispune de un frigider de depozitare a produselor agricole de 1000 de tone şi subdiviziuni comerciale în Moscova şi Sankt-Petersburg. Holdingul exportă pe an 5 milioane de sticle de vin în Rusia, Ucraina, Kazahstan, Tadjikistan, China, Statele Unite ale Americii, Letonia, Lituania, Estonia, Germania, Polonia, Cehia, Anglia şi România. Cea de-a doua companie este „Mold Nord” din Făleşti, care produce vinuri din struguri şi fructe, precum şi rachiu. Are o istorie de peste 50 de ani pe piaţă şi se consideră că are o echipă cu adevărat profesionistă.
Pe de altă parte, inspecţia rusă informează că continuă importurile din regiunea transnistreană şi autonomia găgăuză şi că toată producţia livrată corespunde cerinţelor de calitate şi inofensivitate. În ianuarie-mai 2015, în Federaţia Rusă au fost livrate 445 de loturi de vin, cu un volum de 4,8 milioane de litri din UTA Gagauz-Yeri şi regiunea transnistreană.
„Nu este nimic straniu în faptul că Găgăuzia are mai mult succes în acest sens. Autonomia a fost şi este pentru dezvoltarea unor relaţii avantajoase atât cu Vestul, cât şi cu Estul şi reacţionează dureros la răcirea relaţiilor Moldovei cu Rusia, încercând să rezolve independent problemele producătorilor lor, legate de exportul pe piaţa rusească”, este de părere directorul adjunct al Institutului de Cercetări Strategice, Elena Gorelova, citată de Infotag.
Potrivit acesteia, conducerea Moldovei trebuie să se obişnuiască cu ideea că în Orient „a fost creată şi se extinde Uniunea Economică Eurasiatică, care, după forma de organizare, este similară Uniunii Europene”.
„În ambele uniuni, multe competenţe în domeniul comerţului extern şi alte sectoare sunt transmise la nivel supranaţional. De aceea, pe viitor problemele de ordin economic, în primul rând cele de comerţ extern, Moldova va fi nevoită să le rezolve nu doar cu organele de control din Rusia, dar şi cu Comisia Economică Eurasiatică (într-un mod similar Moldova decide multe aspecte nu cu guvernele statelor UE, ci cu Comisia Europeană)”, declară Gorelova.
De altă părere este expertul economic Viorel Chivriga. „Când două instituţii de supraveghere din Federaţia Rusă, Rosspotrebnadzor şi Rosselhoznadzor, decid unilateral ce regiune şi ce companii pot să exporte pe piaţa rusă, deja este un amestec în treburile interne ale Republicii Moldova”, spune el.
Întrebat cum apreciază hotărârea acestor două instituţii de a permite importul din regiunea transnistreană şi autonomia găgăuză, Chivriga spune că „o recompensă pentru loialitatea unor regiuni faţă de Rusia, faţă de cursul promovat de acestea, nu poate aduce beneficii decât pe termen scurt”.
Expertul economic de la Institutul „Viitorul” din Chişinău pune la îndoială faptul că relaţiile comerciale între Republica Moldova şi Federaţia Rusă vor fi mai bune, deşi s-au dat asigurări ferme că „Rusia nu mai este atât de reticentă faţă de fructele şi legumele moldoveneşti”. „E o situaţie care trebuie să fie gestionată, o situaţie care trebuie să fie analizată şi nu trebuie să avem mari aşteptări, luând în calcul situaţiile similare din anii 2005-2007, când practic s-au rezolvat unele probleme, dar situaţia a rămas incertă şi ne-a produs dureri de cap din 2013 încoace”, menţionează Viorel Chivriga.
Moscova a introdus embargou la importul de băuturi alcoolice din Republica Moldova la 10 septembrie 2013. Ca urmare, exporturile pe piaţa rusă s-au redus în 2014 la 10 milioane de dolari SUA, care au reprezentat în fond exporturile din autonomia găgăuză. În 2012, an ce a precedat decizia de interdicţie, exporturile au fost de 61 milioane de dolari SUA. În anul 2005 acestea alcătuiau 235 milioane de dolari SUA, după care a urmat embargoul din martie 2006.
Între timp, reluarea exporturilor e politizată tot mai mult, liderii politici de „diferite culori” promit vinificatorilor „marea şi sarea”, ba chiar că în viitorul apropiat interdicţiile vor fi ridicate, ba că 20 de companii vor obţine dreptul de a exporta băuturi alcoolice pe piaţa rusă. Situaţia însă nu se schimbă.
O altă piaţă, aceeaşi situaţie. Promisiunile autorităţilor ruse privind reluarea importurilor de fructe din Republica Moldova par mai curând un joc în care este atras Chişinăul, care crede cu naivitate că mâine-poimâine piaţa rusă se va deschide. Este un joc care continuă deja mai bine de un an.
Pe 27 mai, Serviciul Federal de supraveghere veterinară şi fitosanitară Rosselhoznadzor anunţa că ar putea să reia importul de cireşe, prune şi caise din Republica Moldova. „Negocierile au avut loc la cererea părţii moldoveneşti, care şi-a exprimat interesul de a livra pe piaţa rusă cireşe, prune, caise, piersici. Aceste livrări ar putea fi permise, doar după ce experţii ruşi vor analiza activitatea ANSA”, a declarat şefa instituţiei ruse, Iulia Şvabauskene.
Pe 1 iunie Serviciul de presă al Guvernului a difuzat un comunicat, potrivit căruia premierul de atunci Chiril Gaburici a declarat: „Ne-am înţeles cu partenerii din Belarus şi Federaţia Rusă privind exportul de fructe şi legume moldoveneşti”. „În Kazahstan am avut o întrevedere cu omologul meu belarus, Andrei Kobeakov, şi am convenit că Belarus va facilita importul şi tranzitul de fructe şi legume moldoveneşti, în special a celor uşor alterabile. Urmează ca noi să valorificăm această oportunitate”, a menţionat prim-ministrul.
Premierul rus, Dmitri Medvedev, a declarat că partea rusă este deschisă să discute cu producătorii din Republica Moldova pentru a se asigura de calitatea produselor noastre, dar şi pentru a preveni importul produselor străine pe piaţa rusă prin intermediul Republicii Moldova.
Ambasadorul Rusiei la Chişinău, Farit Mukhametshin, a declarat, însă, cu ocazia vizitei delegaţiei de la Rosselhoznadzor, că „Moldova nu este încă pregătită” pentru ridicarea restricţiilor ruseşti. Doar Găgăuzia va fi prima regiune moldovenească care va relua exporturile agricole spre Federaţia Rusă.
După ce, în urmă cu doi ani, Rusia a decis, chiar în ajunul parafării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE, sistarea exportului de vinuri pentru 43 de companii vinicole, la ora actuală sunt 13 agenţi economici de pe malul drept al Nistrului care au intrat în graţiile Kremlinului, majoritatea din Găgăuzia. În acelaşi timp, embargoul rusesc a fost ridicat integral pentru toţi vinificatorii din regiunea transnistreană. Situaţia este similară şi în cazul exportului de fructe moldoveneşti pe piaţa rusă.
Vlad Bercu
