Republica Moldova rămâne în continuare una dintre ţările cu cea ieftină forţă de muncă din Europa, salariul mediu al unui angajat moldovean fiind de 8107,5 lei în anul 2020, potrivit Biroului Naţional de Statistică.
Este adevărat că, în pofida pandemiei ce a dus la cea mai gravă criză economică din ultimii zece ani, câştigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia naţională în anul 2020 s-a majorat în termeni nominali cu 10,2% faţă de anul precedent. În termeni reali, salariul s-a majorat cu 6,2%. Exprimat în valută străină, acesta a constituit circa 410 euro sau 468 dolari SUA, un nivel care acum cinci-şapte ani părea „un vis”. În decembrie 2015, câştigul salarial mediu brut era de 5227,7 lei, iar în 2011 – de 3193,9 lei.
Majorările efectuate de autorităţi au dus în anul trecut la o creştere cu 10,2% a salariului mediu brut în sfera bugetară de până la 7313,8 lei, iar în sectorul real – până la 8402,7 lei, după o majorare similară cu cea din sectorul instituţiilor finanţate din buget.
Însă, la fel cum temperatura unui grav bolnav nu o compari cu temperatura medie pe spital, aşa şi atunci când e vorba de salariu, angajaţii din domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor ridicau pe lună peste 20 mii de lei, în medie, cei cu activităţi financiare şi asigurări – peste 16 mii lei, în trimestrul patru al anului 2020, angajaţii din construcţii primeau lunar în medie un salariu de 8270 lei, iar cei din comerţ şi mai puţin – 7873 lei. Este clar că costurile depind de munca pe care o prestează salariatul, complexitatea ei, cerinţele de pregătire profesională, dar şi piaţa, în fine, dictează aceste costuri.
Este adevărat că statisticile se referă la câştigul salarial brut, adică la banii contabilizaţi înainte de impozitare.
Apropo, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, aproape 3 mii de moldoveni au înregistrat în 2020 venituri oficiale de peste un milion de lei. Venitul total înregistrat de cele 2962 de persoane fizice ajunge la peste 9,6 miliarde de lei. Faţă de anul 2019, numărul acestora a crescut cu 447 de persoane. În total, milionarii au achitat impozite pe venit în 2020 cu aproape 25 de milioane de lei mai mult decât în 2019. Cele mai multe persoane au obţinut un venit între un milion şi trei milioane de lei, numărul acestora fiind de 2242. Este, de fapt, o realitate firească această diferenţă între veniturile celor „săraci” şi ale celor „bogaţi”, pe care o regăsim în oricare altă ţară.
Întrebarea este, devine mai săracă Moldova? Experţii Băncii Mondiale estimează în ultima actualizare economică „o scădere a ratei sărăciei până la 12,3 procente în anul 2021”, pe fondul revenirii economice în Moldova şi în principalele ţări de destinaţie a migranţilor. Un lucru însă e cert şi subliniat de economişti, o majorare mai mare a salariului, fără o creştere mai mare a economiei, este împotriva logicii economice.
Salariul mediu este unul dintre cei mai importanţi indicatori ai unei economii, acesta fiind unul dintre principalii factori luaţi în considerare de investitori care vor să-şi deschidă facilităţi de producţie sau centre de servicii în diferite ţări.
În plus, salariul mediu pe economie are o importanţă majoră pentru că evoluţia acestuia este luată în considerare atunci când se calculează pensiile.
În Republica Moldova, Guvernul stabileşte anual, în baza unor indicatori economici, luând în calcul şi indicele de consum, mărimea salariului minim garantat care reprezintă suma minimă de bani pe care un angajator trebuie să o plătească unui salariat. În prezent acest salariu se ridică la 2935 de lei pe lună, incluzând şi impozitele, salariu obligatoriu doar în sectorul privat al economiei. În cel bugetar, salariul minim variază, dar este sub minimul cerut privaţilor.
Sindicatele şi Patronatele au cerut în săptămâna trecută Guvernului stabilirea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real în mărime de 3100 de lei, începând cu 1 septembrie 2021. În prezent, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real este de 2935 de lei. Despre aceasta se arată într-o adresare comună a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova şi Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova, care au încheiat la 7 iulie un Memorandum de înţelegere, expediat premierului interimar al Republicii Moldova, Aureliu Ciocoi, şi Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.
Totodată, Sindicatele şi Patronatele mai argumentează că stabilirea unui nou cuantum minim garantat al salariului în sectorul real se face luând în considerare evoluţia economică din Republica Moldova, inflaţia, procesele migraţionale ale forţei de muncă, necesitatea compensării veniturilor ratate ale salariaţilor pe parcursul pandemiei de Covid-19, precum şi asigurarea unor garanţii minime în domeniul salarizării, corespunzătoare necesităţilor salariaţilor.
Conform datelor statistice, în anul 2021, în România, salariul minim brut este de 2300 de lei româneşti sau circa 10 mii de lei moldoveneşti, depăşind de circa 3,4 ori cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real din Republica Moldova; în Ucraina – 6000 de hrivne sau circa 3900 de lei moldoveneşti; în Rusia – 12792 de ruble sau circa 3100 de lei moldoveneşti.
Dar care este situaţia în Europa? 21 dintre cele 27 de ţări-membre ale Uniunii Europene aveau la 1 ianuarie 2021 un salariu minim pe economie, care în general avea o valoare mai mică de 700 de euro pe lună în est şi de peste 1500 de euro pe lună în nord-vestul blocului comunitar, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
La începutul acestui an, zece state-membre din estul UE aveau salarii minime sub 700 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Ungaria (442 euro), România (458 euro), Letonia (500 euro), Croaţia (563 euro), Cehia (579 euro), Estonia (584 euro), Polonia (614 euro), Slovacia (623 euro) şi Lituania (642 euro).
În alte cinci ţări-membre ale UE, în special din sudul blocului comunitar, erau salarii minime cuprinse între 700 şi uşor peste 1100 de euro pe lună: Grecia (758 euro), Portugalia (776 euro), Malta (785 euro), Slovenia (1024 euro) şi Spania (1108 euro).
Restul de şase state-membre ale UE, toate din nord-vestul blocului comunitar, aveau salarii minime de peste 1500 de euro pe lună: Franţa (1555), Germania (1614), Belgia (1626), Olanda (1685), Irlanda (1724) şi Luxemburg (2202).
Singurele state-membre care nu au încă un salariu minim pe economie sunt: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.
În rândul celor 21 de state-membre ale Uniunii Europene, salariul minim cel mai mare din UE este de 6,6 ori mai mare decât cel mai mic. Totuşi, disparităţile sunt considerabil mai mici după eliminarea efectului diferenţelor de preţuri.
Multă vreme s-a tot declarat că în Republica Moldova este cea mai ieftină forţă de muncă, fapt care îi atrage pe investitori. Au trecut însă anii şi aceeaşi investitori, care poate atunci când şi-au dezvoltat afaceri în Republica Moldova au luat în considerare şi acest fapt, constată că nu avem cadre calificate. Avem, deci, în continuare cea mai ieftină forţă de muncă din Europa, dar şi cea mai puţin calificată. Când se vor schimba lucrurile? Este greu de spus, pentru că este vorba, în primul rând de o reformă în sistemul educaţional profesional, în al doilea rând, de o ridicare a productivităţii muncii, adică de creşteri mai mari. Deocamdată, doar suntem în recuperare.
Vlad Bercu
