Comentariul economic al Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES
Rata dobânzii la creditele în monedă naţională a coborât în iulie la un nou minim istoric, de 13,38% anual, iar companiile se împrumută de la bănci şi la o rată sub 11 la sută.
Preţul creditelor este într-o uşoară scădere. E tocmai ce aşteaptă oamenii de afaceri de ani de zile. Ei, însă, nu par a fi entuziasmaţi de acest minim istoric şi continuă să afirme că rata pentru credite bancare rămâne a fi ridicată, iar procedura de obţinere a acestora prea scumpă.
Pe de altă parte, Banca Naţională a Moldovei constată că, deşi ratele de creditare sunt în continuă scădere, totuşi ritmul de creştere a creditului este mai lent decât în aceeaşi perioadă din anul precedent. Era şi de aşteptat o încetinire a creşterii cererii pentru finanţări, odată ce economia şi-a domolit pasul. Şi dacă economia încetineşte, iar întreprinderile se confruntă cu un deficit de lichidităţi, apar dificultăţi în rambursarea împrumuturilor. Ponderea creditelor neperformante a crescut de la 12,9% la început de an la 15,3 la sută în iunie.
Această deteriorare a portofoliului de credite pune unele presiuni pe costul creditelor. Băncile sunt nevoite să creeze fonduri de risc pentru a-şi acoperi pierderile. Volumul reducerilor calculate pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale a crescut în jumătate de an cu aproape 1,2 miliarde de lei, la 4,38 miliarde în iunie, iar capitalul normativ total a scăzut cu 620 milioane de lei.
În aceste condiţii, băncile devin tot mai prudente în activitatea de creditare. Totodată, ele sunt determinate de situaţie să acumuleze suficiente venituri ca să poată crea fonduri de risc. Băncile sunt nevoite să fie mai active pe piaţa creditelor, în condiţiile în care profitul la hârtiile de valoare de stat şi certificatele BNM s-a redus la jumătate, în ultimele şase-opt luni. Hârtiile de valoare de stat nu le mai aduc veniturile pe care le obţineau. O reducere mai mare a dobânzilor însă este dificilă în situaţia în care calitatea portofoliului de credite se înrăutăţeşte din cauza condiţiilor economice.
Un alt factor, care contează mult la ieftinirea creditelor, este inflaţia. Rata anuală a acesteia a ajuns în iulie la jumătate din nivelul înregistrat acum un an. În situaţiile de stabilitate economică, o inflaţie mai mică înseamnă şi dobânzi mai mici. Şi o cerere mai redusă la credite determină băncile să reducă dobânzile.
De ce totuşi creditele bancare nu se ieftinesc mai rapid?
Preţul creditelor bancare este dictat de costul resurselor atrase, de marja de profit a băncii şi de primele de risc.
Resursele principale ale instituţiilor financiare moldoveneşti provin din depozite. Iar costul acestora rămâne relativ înalt, dacă luăm în considerare încetinirea ritmului de creştere a preţurilor. Băncile continuă să ofere dobânzi comparabile cu nivelul din anul 2011, iar la depozitele constituite de persoanele fizice chiar relativ mai mari. În iulie, rata dobânzii la economiile la termen constituite de populaţie a fost, în medie, de 9,62%, faţă de 9,39 în perioada similară a anului precedent. Rata dobânzii la creditele pentru populaţie au scăzut în această perioadă de la 16,37% la 15,14%. Însă circa 70-80 la sută din depozite sunt constituite pe un termen de până la un an, în timp ce mai bine de jumătate din credite sunt acordate pe o perioadă de peste un an.
În acelaşi timp, marja bancară de profit a intrat pe un trend descendent la jumătatea anului 2010. În iulie, diferenţa între dobânda la credite şi, respectiv, cea la depozite, a coborât la minimul istoric din ultimii doi ani şi jumătate, 6,01 şi 3,59 pentru operaţiunile în lei şi valută. Reducerea marjei, în opinia experţilor, este un indiciu că ratele la depozite ar putea scădea în continuare, dacă băncile vor continua diminuarea ratelor la credite.
Însă marja bancară de 6 la sută arată că băncile mai consideră că riscurile sunt foarte mari şi ar trebui să câştige mai mult pentru a-şi completa fondurile de risc la creditele neperformante. Un nivel normal al marjei ar fi, în opinia experţilor, de 3-4%, care, de altfel, a fost atins în ultimii doi ani dinaintea crizei din 2009. Însă costul înalt al resurselor, dobânzile la depozite ridicându-se la o medie de 15-19%, ţinea “în frâu” dobânda la credite, care depăşise spre mijlocul anului 2008 nivelul de 20 la sută anual.
Odată cu începutul crizei, s-au majorat primele de risc, care au ajuns la 9,2% în anul 2010. În condiţiile în care calitatea portofoliului de credite nu se îmbunătăţeşte, procedura de execuţie a gajului e încă complicată, condiţiile economice se înrăutăţesc, nu ne putem aştepta la o reducere a primei de risc.
”De ce creditele sunt scumpe în Republica Moldova? ”. Răspunsul este că, în primul rând, aceasta se datorează costului înalt al resurselor atrase, determinat de încrederea scăzută a populaţiei în sistemul bancar şi, “totodată, de marjele de profit înalte aplicate de bănci. În al doilea rând, sunt primele mari de risc şi eficienţa scăzută de activitate a băncilor”, la această concluzie ajungea acum un an economistul Adrian Lupuşor, expert la Centrul Analitic Independent “Expert Grup”.
Creditele vor deveni mai ieftine dacă va fi redus costul resurselor, marja de profit şi primele de risc. De asemenea, menţinerea unei inflaţii joase (în jurul ţintei BNM de 5 la sută) pe o perioadă îndelungată şi scăderea anticipaţiilor inflaţioniste vor contribui la sporirea accesibilităţii creditelor.
