Parlamentarii au aprobat în prima lectură proiectul bugetului de stat pentru anul 2020, elaborat în regim de urgenţă după întârzierile provocate de schimbările de Guvern.
„Este un buget al investiţiilor în infrastructură, în crearea locurilor de muncă şi în creşterea bunăstării oamenilor”, astfel a apreciat bugetul pentru anul viitor prim-ministrul Ion Chicu.
Prevederile esenţiale ale proiectului au fost prezentate în plenul Parlamentului de către ministrul Finanţelor, Sergiu Puşcuţa. Ministrul a menţionat: „Prevedem indexarea pensiilor de două ori pe an, suport pentru persoanele cu venituri mici în perioada rece a anului, sprijin mai mare pentru veteranii războiului de pe Nistru şi acordarea suportului unic cu prilejul sărbătorilor de iarnă în cuantum de 700 de lei. Din proiectele de infrastructură, cele mai importante sunt programul de dezvoltare a infrastructurii drumurilor cu sprijinul Federaţiei Ruse în mărime de 1 miliard 300 milioane lei, programele din sectorul drumurilor finanţat de BERD şi BEI, în valoare de 1 miliard 250 milioane lei, programul de reabilitare a drumurilor locale finanţat de Banca Mondială în mărime de 540 milioane lei. Astfel, vom avea venituri de 44 miliarde lei şi 51 de miliarde lei cheltuieli şi un deficit în sumă de 7,4 miliarde lei”.
Proiectul a fost elaborat în baza prognozei dezvoltării economiei în 2020-2022 şi a obiectivelor politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. Totodată, proiectul se bazează pe priorităţile care derivă din Programul de activitate a Guvernului, Acordul de Asociere cu UE, alte angajamente asumate faţă de partenerii de dezvoltare.
Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020 este construit pe o creştere economică de 3,8 la sută, o inflaţie medie anuală de 5,7 la sută, o majorare a exporturilor cu 9,0 la sută şi o sporire a importurilor de 7,1 la sută. Totodată, în anul viitor, salariul mediu lunar se va ridica, potrivit estimărilor, la 7953 lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 8,7 la sută faţă de anul precedent.
“Bugetul prognozat pentru anul 2020 este unul destul de echilibrat, realist şi pune un accent sporit pe componenta investiţională”, a menţionat în şedinţa Guvernului ministrul Serghei Puşcuţa.
Deci, estimările pentru Bugetul de Stat pentru anul 2020 prevăd o creştere a veniturilor cu 8,6 la sută, faţă de bugetul rectificat pe anul 2019. Veniturile se vor ridica la 44 miliarde 136 milioane de leii, datorită creşterii preconizate a veniturilor din impozite şi taxe.
Încasările din impozite şi taxe reprezintă 40,5 miliarde de lei sau 91,8 la sută în structura veniturilor la bugetul de stat. Intrările din granturi şi alte venituri ale bugetului de stat vor însuma respectiv câte 1,8 miliarde de lei.
Cheltuielile bugetului de stat sunt planificate la nivel de 51 miliarde 551,9 milioane de lei, cu 11,2 la sută mai mult faţă de 2019. Protecţia socială, învăţământul, ocrotirea sănătăţii – sunt primele trei grupe cu cele mai mari volume de cheltuieli în structura cheltuielilor bugetului de stat. Bugetul pe anul 2020, la fel ca şi cele din anii precedenţi, are un caracter social destul de pronunţat, o mare parte din totalul cheltuielilor publice vor merge spre domeniul social, însă şi investiţiile în infrastructură, mai ales în cea a drumurilor, sunt unul din obiectivele-ţintă pentru anul viitor.
Totodată, vor fi asigurate financiar programele actuale de cheltuieli, precum: Fondul rutier (1,7 miliarde de lei, inclusiv transferurile bugetelor locale), Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi a mediului rural (1 miliard lei), Fondul naţional de dezvoltare regională (220 milioane de lei), Fondul de eficienţă energetică (80 milioane de lei). Pentru implementarea Programului de stat „Prima casă” se prevăd alocaţii în sumă de 70 milioane de lei, inclusiv 50 milioane pentru onorarea garanţiilor de stat în cadrul programului.
Proiectul de buget pentru anul 2020 prevede majorarea considerabilă a componentei investiţionale. Astfel, anul viitor vor fi derulate 72 de proiecte finanţate din surse externe, cele mai importante dintre acestea vizează dezvoltarea infrastructurii drumurilor.
„Principalul risc macroeconomic pentru estimările bugetare este asociat unei creşteri mai mici a Produsului Intern Brut (PIB) comparativ cu cea prognozată”, se arată într-o Notă privind riscurile bugetar-fiscale, elaborată de Ministerul Finanţelor. Totuşi, ministerul apreciază că prognozele pentru ultimii opt ani demonstrează o „tendinţă constantă de subestimare a PIB”. Prognoza a fost supraestimată doar în anul 2012 şi 2015, când economia a fost perturbată de secetă, iar în 2015 un impact major l-a avut criza bancară.
Un alt risc ar veni de la supraestimarea veniturilor, însă prognozele pentru ultimii ani arată că abaterile au fost de circa 2 la sută, apreciat de Ministerul Finanţelor drept „un grad scăzut al riscului asociat estimărilor veniturilor bugetare”. Pe de altă parte, s-a constatat „un grad mediu al riscului asociat estimărilor cheltuielilor bugetare”.
Cât priveşte soldul datoriei de stat, abaterile de la prognoze demonstrează tendinţa de subestimare pentru anii 2011-2016, trendul inversându-se începând cu estimările efectuate în anul 2015.
Granturile şi împrumuturile, planificate pentru 2020, în sumă de 9,9 miliarde de lei sunt provocarea de bază a bugetului, apreciază economistul Veaceslav Ioniţă. El crede că dacă va fi atinsă cifra planificată, aceasta va fi o sumă-record în istoria Moldovei, deoarece în cei 29 de ani de independenţă cel mai mult Guvernul a obţinut din granturi şi împrumuturi 6,3 miliarde lei în 2014, dintre care 4 miliarde erau granturi şi doar 2,3 miliarde lei – împrumuturi. În opinia expertului, este greu de estimat în ce măsură Guvernul va reuşi să îmbunătăţească relaţiile cu partenerii externi şi dacă va reuşi să atragă cele 1,8 miliarde lei sub formă de granturi.
„Guvernul intenţionează să se împrumute pe piaţa internă cu 1,6 miliarde lei. Guvernul a reuşit o astfel de performanţă o singură dată în istoria sa, în 2009, când s-a împrumutat pe piaţa internă cu 1,7 miliarde lei. Însă în următorii 10 ani suma medie cu care se împrumuta Guvernul pe piaţa internă a fost de 570 milioane lei anual sau de 2,8 ori mai puţin decât se planifică în 2020”, estimează Ioniţă.
Optimizarea cheltuielilor bugetare, îmbunătăţirea administrării fiscale, reducerea investiţiilor, ar fi soluţia în care nu ar fi accesate sumele planificate.
Potrivit estimărilor, bugetul de stat în anul 2020 se va solda cu un deficit în sumă de 7 miliarde 415,3 milioane de lei. „Deficitul bugetar va fi de 7,4 miliarde de lei. Circa 2,6 miliarde de lei va fi deficitul pentru cheltuielile curente, numit componenta de bază. Alte 4,8 miliarde de lei din deficitul bugetului de stat reprezintă cheltuieli pentru proiecte finanţate din surse externe, acesta este cu circa 2,7 miliarde de lei mai mult faţă de anul 2019, ceea ce reflectă angajamentul Guvernului faţă de implementarea masivă a proiectelor de investiţii în infrastructură”, a afirmat ministrul Economiei şi Infrastructurii Anatol Usatîi.
Conform estimărilor, principalele surse de finanţare a deficitului bugetului de stat sunt sursele externe şi interne, intrări nete de împrumuturi externe pentru suport bugetar, implementarea proiectelor finanţate din surse externe, plasarea valorilor mobiliare de stat, dar şi mijloacele obţinute din privatizarea patrimoniului public.
Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2020, soldul datoriei de stat la situaţia din 31 decembrie 2020 nu va depăşi 67 miliarde 528,2 milioane de lei, dintre care 61,9 la sută – datorie de stat externă şi 38,1 la sută – datorie de stat internă, în creştere cu 9 miliarde 245,7 milioane de leu lei faţă de valoarea precizată pentru sfârşitul anului 2019, preponderent din contul finanţării externe nete. La finele anului 2020, soldul datoriei de stat va fi în continuare compus preponderent din datorie de stat pe termen lung şi cu rată fixă a dobânzii.
Ponderea datoriei de stat în PIB la sfârşitul anului 2020 se estimează că se va încadra în valoarea de 29,6 la sută, cu 1,5 puncte procentuale mai mult faţă de nivelul precizat pentru finele anului 2019.
Legea financiară principală a ţării va fi discutată şi adoptată în lectură finală în regim de urgenţă. Este firească această grabă. Potrivit legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Guvernul prezintă proiectul legii bugetului de stat Parlamentului până la 1 octombrie a fiecărui an, iar acesta adoptă legea bugetară anuală până la 5 decembrie.
Vlad Bercu
