Proiectul Legii Bugetului de stat a fost aprobat, în săptămâna trecută, de Guvern şi a ajuns pe masa parlamentarilor. La fel ca şi în anii precedenţi, documentul nu a fost dezbătut public în măsura în care s-ar fi dorit, chiar şi pe site-ul Guvernului documentul a fost plasat cu câteva ore înainte de şedinţă. Iar timpul îi presează pe legislatori care mai au la dispoziţie trei săptămâni pentru a examina şi adopta proiectul. Cifrele nevralgice, mai ales cele ce ţin de cheltuieli sociale, sunt convenite cu creditorii externi. „Parametrii bugetului public naţional au fost coordonaţi cu misiunea Fondului Monetar Internaţional din luna septembrie”, a menţionat în şedinţa Guvernului ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu.
După ce am avut bugete de austeritate, în anii de criză, şi bugete cu un pronunţat caracter social, în anii de relaxare relativă, un comunicat de la Ministerul Finanţelor arată că „bugetul pentru anul 2019 presupune şi o componentă mult mai accentuată în sectorul social, cheltuielile pentru protecţia socială fiind majorate cu 2,2 miliarde lei. Pe lângă finanţarea măsurilor noi ce ţin de susţinerea socială a persoanelor cu venituri mici şi a persoanelor în etate, mai este prevăzută şi alocarea de surse pentru îmbunătăţirea politicilor de susţinere financiară a familiilor cu copii şi protecţia copiilor în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, reforma incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi, precum sustenabilitatea sistemului public de asigurări sociale”.
Totodată, mai notează ministerul, prioritare pentru bugetul anului 2019 vor rămâne proiectele de reparaţie a drumurilor publice si proiectele în domeniul învăţământului, care sunt menite să asigure accesul la o educaţie de calitate.
De asemenea, bugetul pentru 2019 va menţine în continuare componenta investiţională. Doar pentru implementarea proiectelor finanţate din sursele externe sunt alocate peste 3,5 miliarde lei. Anul viitor, în derulare vor fi aproximativ 66 de proiecte finanţate din surse externe. Cele mai importante dintre acestea se referă la infrastructura drumurilor naţionale şi locale, implementarea unor proiecte noi în domeniul educaţiei, precum şi dezvoltarea agriculturii.
„Este un buget axat în primul rând pe investiţii în oameni, un buget care va asigura continuarea proiectelor de infrastructură începute, inclusiv proiectul „Drumuri Bune”. În acelaşi timp este un proiect axat şi pe creşterea veniturilor populaţiei, luând în consideraţie reforma sistemului de pensii realizată, dar şi legea salarizării”, a declarat în şedinţa Guvernului prim-ministrul Pavel Filip.
Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2019 este construit pe o creştere economică de 4 la sută, o inflaţie medie anuală de 4,9 la sută, o majorare a exporturilor cu 13,1 la sută şi o sporire a importurilor de 9,4 la sută, o prognoză relativ mai optimistă decât ultima previziune publicată de Ministerul Economiei.
Estimările pentru Bugetul Public Naţional pentru anul 2019, care include bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, Fondul asigurărilor obligatorii medicale şi bugetul administraţiilor publice locale, prevăd o creştere a veniturilor şi cheltuielilor de 9,4 la sută şi, respectiv, 9,7 la sută faţă de estimările aprobate în 2018. Veniturile globale ale bugetului public naţional se estimează în sumă de circa 63,4 miliarde lei, iar cheltuielile de 69,2 miliarde lei. Deficitul bugetului public naţional pentru 2019 se estimează la 5,8 miliarde lei sau 2,7 la sută în raport cu Produsul Intern Brut (PIB), comparativ cu 2,6 la sută în anul 2018.
Deficitul bugetului public naţional, excluzând granturile, va reprezenta 3,7 la sută din PIB, dintre care 1,2 la sută din PIB, echivalentul a 2 miliarde 466 milioane de lei, reprezintă utilizarea clauzei de derogare pentru cheltuielile capitale, finanţate din surse externe. În aceste condiţii, volumul soldului bugetar respectă regula bugetar-fiscală, afirmă ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu.
Din anul 2018 este implementată regula bugetar-fiscală stipulată în Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale din 25 iulie 2014, care impune ca deficitul bugetului public naţional, excluzând granturile, să nu depăşească 2,5 la sută din PIB. Totodată, în situaţia în care există surse reale de finanţare a proiectelor de investiţii capitale finanţate din surse externe, se permite depăşirea nivelului-limită al deficitului bugetului public naţional.
Potrivit proiectului, veniturile bugetului de stat constituie 42,1 miliarde de lei, în creştere cu 14,1 la sută faţă de indicatorii anului 2018. Majorarea veniturilor se datorează, în principal, sporirii încasărilor din impozite şi taxe, care se vor ridica la 88,5 la sută din totalul veniturilor la bugetul de stat. Încasările din impozite şi taxe se vor ridica la 37,3 miliarde de lei, în creştere cu 4,2 miliarde lei sau cu 12,6 la sută faţă de indicatorii aprobaţi în bugetul pentru anul 2018, precizează Octavian Armaşu.
Intrările din granturi la bugetul de stat se prevăd în sumă de 1,9 miliarde lei, la nivelul anului precedent, deoarece, explică ministrul, „granturile suspendate în anul 2018, au fost amânate pentru anul 2019”.
Cheltuielile bugetului de stat se cifrează la 47,6 miliarde de lei, în creştere de 13,5 la sută faţă de bugetul de stat pentru 2018. Din suma totală a cheltuielilor de stat pentru anul viitor, 53,3 la sută reprezintă transferurile către bugete, asigurările sociale de stat, fondul asigurărilor obligatorii medicale şi autorităţile publice locale.
Transferurile de la bugetul de stat către alte bugete se vor majora cu peste 3,2 miliarde lei, suma totală a finanţărilor ajungând la 22,4 miliarde lei. Alocarea cea mai consistentă de surse este direcţionată către bugetul asigurărilor sociale (BASS). Pentru bugetele locale sunt rezervate transferuri de aproape 11,0 miliarde lei, sumă din care urmează a fi acoperite costurile de remunerare a muncii, deschiderea unor instituţii preşcolare şi pentru alimentaţia copiilor. Transferurile către fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) vor constitui 2,8 miliarde lei.
46,7 la sută din cheltuielile de la bugetul de stat vor merge la implementarea programelor nemijlocit prin intermediul autorităţilor publice centrale.
Proiectele finanţate din surse externe vor constitui în 2019 circa 3,5 miliarde lei, menţinându-se practic la nivelul anului 2018. În anul 2019 vor fi derulate 66 de proiecte finanţate din surse externe, dintre care cele mai importante sunt: programul din sectorul drumurilor, reabilitarea drumurilor locale, reforma educaţiei, construcţia penitenciarului Chişinău şi agricultura competitivă.
Cheltuielile în domeniul protecţiei sociale vor fi majorate cu 29,9 la sută faţă de 2018, în domeniul învăţământului se prevede o creştere a cheltuielilor cu 6,5 la sută. Vor fi asigurate financiar programele actuale de cheltuieli, precum: Fondul rutier (1,79 miliarde de lei), Programul de reparaţie a drumurilor publice naţionale (950 milioane de lei), Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli (900 milioane de lei), Fondul de eficienţă energetică (480 milioane de lei). Fondul ecologic naţional (289 milioane de lei), Fondul Naţional de dezvoltare regională (220 milioane de lei).
Deficitul bugetului de stat este prevăzut în sumă de la 5,5 miliarde lei. Acesta va fi finanţat din surse externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar şi implementarea proiectelor finanţate din surse externe) şi surse interne (emiterea valorilor mobiliare de stat, mijloace din privatizarea patrimoniului public).
Datoria de stat la finele anului 2019 va constitui 62,8 miliarde de lei, în creştere cu 10,3 la sută. Ponderea datoriei în PIB nu va depăşi nivelul datoriei pentru anul 2018, respectiv, 30,0 la sută.
Vlad Bercu
