Ca rezultat al emisiunii monetare pe parcursul perioadei 2016–2017, în urma intervenţiilor nete ale BNM pe piaţa valutară (procurări de valută) în volum de 773,4 milioane dolari SUA (aproximativ 14,58 miliarde lei), în sistemul bancar s-au acumulat lichidităţi excesive în volum de aproximativ 7,3 miliarde lei, acestea pot avea pe termen scurt un impact pozitiv asupra cererii agregate, a cursului valutar de schimb şi, de asemenea, asupra creşterii presiunilor inflaţioniste (pro-inflaţionist), a declarat la prezentarea Raportului asupra inflaţiei guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea.
În condiţiile în care economia s-ar reanima, ar spori şi necesitatea pentru împrumuturi, care ar genera presiuni inflaţioniste or, piaţa creditelor înregistrează evoluţii pesimiste pe parcursul anului 2017. Totodată, de menţionat că diminuarea maximă a creditelor a fost consemnată în luna septembrie 2016 (-16,4 la sută anual), după care trendul a devenit ascendent (-6,4 la sută anual în luna septembrie 2017). Pasivitatea creditării persoanelor juridice este condiţionată fie de instabilitatea economică şi politică din Republica Moldova şi din regiune, fie de condiţiile de creditare inacceptabile şi de riscurile înalte. Diminuarea creditării ar putea crea presiuni dezinflaţioniste suplimentare, însă determină băncile să caute alternative profitabile pentru a genera venituri pe piaţă (plasamente în valori mobiliare, operaţiuni valutare) (dezinflaţionist cu potenţial pro-inflaţionist).
Datele BNM arată că în perioada iulie-septembrie 2017, băncile licenţiate din Republica Moldova au acordat credite noi în volum total de 6262,9 milioane lei, în creştere cu 10,8 la sută faţă de trimestrul III 2016, pe seama creşterii anuale pozitive a volumului creditelor acordate în monedă naţională cu 23,7 la sută. Dinamica anuală a creditelor noi acordate în valută, recalculate în monedă naţională şi-a atenuat declinul până la -6,4 la sută, ca efect al aprecierii leului. Din totalul creditelor noi acordate de către băncile licenţiate pe parcursul perioadei analizate, creditele acordate în monedă naţională deţin ponderea majoritară de 63,7 la sută şi constituie 3990,8 milioane lei. Evoluţia creditelor noi acordate de către băncile licenţiate în monedă naţională, pe parcursul trimestrului III 2017, a fost influenţată de creşterea dinamicii anuale pe sectorul persoanelor juridice cu 28,3 la sută şi pe sectorul persoanelor fizice cu 16,8 la sută.
“Dinamica anuală a activităţii economice în trimestrul II 2017 a fost uşor inferioară celei de la începutul anului curent preponderent ca urmare a disipării efectelor pozitive generate de recolta din anul precedent ce au alimentat majorarea exporturilor din perioadele precedente. În acest fel, în trimestrul II 2017, PIB-ul a înregistrat o creştere de 2,5 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2016. Contribuţia din partea cererii interne a devenit mai pronunţată comparativ cu perioadele precedente. Astfel, rata anuală a formării brute de capital fix a accelerat până la nivelul de 6,3 la sută, cu 3,0 puncte procentuale superioară celui de la începutul anului curent. În trimestrul II 2017, consumul final al gospodăriilor populaţiei a cunoscut o dinamică anuală de 3,8 la sută. Consumul final al administraţiei publice a consemnat o evoluţie neglijabilă în perioada de referinţă, diminuându-se cu 0,1 la sută comparativ cu trimestrul II 2016”, a mai explicat Sergiu Cioclea în cadrul conferinţei.
O eventuală creştere mai pronunţată a activităţii economice ar putea exercita presiuni inflaţioniste suplimentare asupra inflaţiei de bază şi a unor preţuri la produsele alimentare (pro-inflaţionist).
Banca Naţională a Moldovei prognozează diminuarea semnificativă a tarifului la energia electrică şi la gazul din reţea pe parcursul anului 2018, dictat de diminuarea preţurilor la resursele energetice pe piaţa regională, dar şi unele majorări importante de tarife la anumite servicii pe parcursul anului 2019, ca urmare a schimbării unor tendinţe asumate în prognoză, dar şi a unor devieri financiare în anumite sectoare ale economiei autohtone. Având în vedere că tarifele la unele servicii reglementate produc un impact social considerabil asupra populaţiei, momentul ajustării acestora poate fi fundamentat nu doar de factori economici, dar şi de urmărirea unor obiective sociale sau politice de către decidenţi. Prin urmare, momentul şi magnitudinea ajustărilor de tarife nu poate fi estimată cu un grad suficient de încredere (incertitudine).
Deşi în cadrul orizontului proiecţiei inflaţiei există precondiţii pentru diminuarea tarifelor la agentul termic cu cca 10 la sută datorită prezenţei unor devieri financiare pozitive, această ipoteză nu a fost luată în considerare în cadrul proiecţiei, deoarece există păreri distincte cu privire la acest subiect din partea unor instituţii financiare internaţionale. Totuşi, în cazul conturării acestor precondiţii pentru diminuarea tarifului, proiecţia inflaţiei va fi revizuită în jos (dezinflaţionist).
Totodată, în urma unor reglementări adiţionale, dar şi ca rezultat al tendinţei de apreciere a monedei naţionale, pe parcursul anului curent, preţurile la medicamente au înregistrat scăderii semnificative. În cazul unor eventuale modificări ale sortimentului de medicamente incluse în Catalogul de preţuri la medicamente, dar şi în cazul menţinerii traiectoriei actuale a dinamicii ratei de schimb, preţul la medicamente s-ar putea diminua cu cca 5,0–10,0 la sută (dezinflaţionist).
“Comparativ cu ascensiunea semnificativă din prima parte a anului curent, dinamica ratei anuale a inflaţiei pe parcursul trimestrului III 2017 a fost mai puţin pronunţată. Astfel, aceasta s-a menţinut la nivelul de 7,3 la sută în lunile iulie şi august, ulterior aceasta s-a majorat până la 7,6 la sută în luna septembrie. Menţinerea unei traiectorii ascendente a ratei anuale a inflaţiei IPC a fost determinată, în cea mai mare parte, de presiunile acumulate din partea preţurilor la produsele alimentare ca rezultat al unor condiţii agro-meteorologice mai puţin favorabile pentru fructele şi legumele autohtone în anul curent. Totodată, valorile înalte ale inflaţiei au fost susţinute şi de impactul majorărilor de tarife la unele servicii reglementate, mai ales la începutul anului curent”, a mai precizat Cioclea.
Paritatea USD/EUR are o proiecţie relativ constantă, însă, actualmente, programul acţiunilor care în următoarele luni va contribui la volatilitatea dolarului SUA şi a monedei unice europene este încărcat. La şedinţa din octombrie 2017, Banca Centrală Europeană va decide soarta programului de relaxare cantitativă. Cei mai mulţi experţi anticipează înjumătăţirea volumului lunar al achiziţiilor de active, în contextul în care nivelul inflaţiei anuale este în creştere continuă, dar încă nu a atins nivelul ţintit de BCE. De asemenea, evenimentele politice din Uniunea Europeană vor influenţa volatilitatea monedei unice europene pe parcursul următoarelor trimestre. În acelaşi timp, volatilitatea dolarului SUA depinde de numirea noului preşedinte al Sistemului Rezervelor Federale, de derularea proiectului privind reducerea împovărării fiscale şi de eventualele situaţii de protecţionism comercial al politicii externe a SUA.
Victor URSU
