După ce Banca Naţională a Moldovei a majorat cu 16 puncte procentuale rata de bază, din decembrie 2014, până la 19,5%, în prezent banca centrală se gândeşte să reducă rata de refinanţare ca urmare a temperării ritmului de creştere a inflaţiei.
“Deciziile de politică monetară din anul 2015 au fost un răspuns logic şi adecvat al BNM la anticipările de accelerare a inflaţiei. Odată ce datele statistice viitoare şi prognozele BNM cu privire la inflaţie vor indica ferm inversarea trendului inflaţiei, BNM va analiza oportunitatea începerii procesului de relaxare graduală a politicii monetare. Simplificând, rata dobânzii de politică monetară este în prezent ridicată, deoarece se aşteaptă în viitor o inflaţie înaltă. Rata de bază va fi micşorată gradual, dacă prognozele BNM vor indica micşorarea inflaţiei viitoare”, declara guvernatorul în exerciţiu, Dorin Drăguţanu.
Alexandru Fala, responsabil pe Sectorul monetar şi modelare economică la Expert Grup, susţine că dacă inflaţia se va tempera nu este exclus scenariul relaxării politicii monetare de către BNM. Se prognozează că la mijlocul anului 2016 inflaţia îşi va tempera ritmul de creştere.
El explică cum inflaţia s-ar putea tempera. “În condiţiile stabilizării cursului valutar, este destul de probabil ca după trimestrul doi ritmul de creştere a inflaţiei să se tempereze. La nivel de valoare anuală, inflaţia din 2016 va fi mai mare faţă de cea din 2015, iar în 2017 nivelul inflaţiei ar trebui să se stabilizeze”.
Fala a precizat că ritmul de creştere a inflaţiei este atenuat în prezent de scăderea preţurilor la petrol.
La rândul său, Stas Madan, economist la BIS Capital, susţine că relaxarea politicii monetare ar fi benefică pentru economie şi aceasta s-ar putea produce datorită mai multor factori. “De obicei, relaxarea politicii monetare se face când există un cadru macroeconomic favorabil: relaxarea politicii monetare ar putea fi şi un element pentru impulsionarea creşterii economice. O eventuală relaxare ar putea avea loc în a doua jumătate a anului viitor şi sunt câteva condiţii pentru ca acest lucru să se întâmple. Este vorba de un an agricol bun, să fie atenuată presiunea preţurilor alimentare, o ameliorare a comerţului ce vizează majorarea exporturilor şi atenuarea fluxului de remitenţe în condiţiile în care trendul este negativ pe fundalul reducerii acestora cu peste 30%”.
Referindu-se la influenţa cursului asupra inflaţiei, Madan e de părere că există o presiune pe curs, dar care a fost înlăturată ca urmare a reducerii importurilor cu 26%. „Până la relaxarea politicii monetare trebuie să luăm în calcul sezonul rece, atunci când importurile vor creşte cantitativ şi nu văd de unde ar veni aceste rezerve interne pentru a fi luată o astfel de decizie de politică monetară. Cel mai probabil pe scenariul actual în următoarele luni şi după ce se va face bilanţul sezonului rece şi în ceea ce priveşte cursul valutar şi IPC, pe care va fi pusă o presiune enormă ca urmare a majorării tarifelor reglementate”, a declarat Stas Madan.
“În următoarele luni va fi o perioadă complicată ca BNM să-şi asume relaxarea politicii monetare, dar la prima oportunitate trebuie o relaxare pentru că o restricţionare a accesului la finanţare frânează dezvoltarea şi îi face să amâne pentru încă un an eventualele proiecte investiţionale”, a mai spus Madan.
Potrivit lui, în urma politicii monetare restrictive, resursele s-au scumpit în monedă naţională. Din cauză că băncile trebuie să facă rezerve enorme la BNM pentru că norma rezervelor este de 35%, ele nu creditează în lei pentru că nu îi au. Dacă fac anumite mişcări, băncile le fac la creditarea în valută or, asemenea împrumuturi sunt destul de riscante pentru agenţii economici ca urmare a volatilităţii cursului valutar.
Politica monetară restrictivă se face simţită în portofoliile bancherilor. Astfel, volumul creditelor noi acordate în lei moldoveneşti în trimestrul III, 2015 a scăzut cu 19,3 la sută faţă de trimestrul III, 2014. Rata medie trimestrială a dobânzii la creditele noi acordate a înregistrat nivelul de 14,7 la sută faţă de 11,2 la sută în trimestrul III, 2014. În acelaşi timp, au scăzut şi plasamentele bancare. Soldul depozitelor atrase în lei la 30 septembrie 2015 a scăzut cu 2,9 miliarde lei sau cu 11 la sută, până la 23 mlrd. lei, în special din cauza creşterii dolarizării depozitelor din lunile ianuarie şi februarie şi retragerii depozitelor din Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Soldul total al depozitelor a crescut în 9 luni ale anului 2015 cu 665 milioane lei sau cu 1,4 la sută, până la 44,6 mlrd. lei.
BNM anticipează că în urma retragerii licenţelor Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank situaţia din sistemul bancar se va stabiliza, iar ratele în creştere la depozite vor stimula reluarea creşterii depozitelor în monedă naţională.
Potrivit Raportului asupra inflaţiei, în baza noilor date şi a ipotezelor utilizate, Banca Naţională a revizuit în majorare prognoza inflaţiei pentru anii 2015 şi 2016. Astfel, proiecţia actualizată plasează rata medie anuală a inflaţiei pentru 2015, la nivelul de 9,7 la sută sau cu 0,4 p.p. mai mult decât s-a estimat în luna iulie. Pentru anul 2016, se prognozează o inflaţie de 11,9 la sută, cu 0,3 p.p. mai mult decât s-a estimat anterior.
Noua rundă de prognoză plasează inflaţia peste limita de sus a intervalului de variaţie de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta de 5 la sută în trimestrele IV, 2015 – II, 2017. Ieşirea temporară a inflaţiei peste limita de sus a coridorului este cauzată de deprecierea înregistrată în 10 luni ale anului curent, majorarea preţurilor la produsele alimentare şi de majorările efectuate şi viitoare de tarife la serviciile comunale.
Prognozele actualizate ale BNM indică sporirea contribuţiei inflaţiei de bază şi menţinerea contribuţiei din partea preţurilor la produsele alimentare şi a preţurilor reglementate în următoarele trei trimestre, cu diminuarea acestora începând cu a doua jumătate a anului 2016.
Deciziile BNM de înăsprire a politicii monetare se propagă treptat în economie, prin canalul ratelor de dobândă, contribuind la diminuarea presiunilor inflaţioniste viitoare. Începând cu trimestrul III, 2017 (sau cu un trimestru mai târziu decât am anticipat anterior), inflaţia revine în interiorul intervalului de variaţie.
În acelaşi timp, prognoza actualizată comportă o serie de riscuri, care, în cazul materializării, ar putea influenţa semnificativ, în direcţia majorării, evoluţia inflaţiei pe durata orizontului de prognoză. Însă, după cum a precizat guvernatorul în exerciţiu Dorin Drăguţanu, cea mai mare incertitudine cu privire la evoluţia viitoare a inflaţiei este generată de lipsa unei clarităţi cu privire la posibilele majorări viitoare ale preţurilor reglementate, în special în anul 2016. De asemenea, seceta din anul curent ar putea afecta preţurile la produsele alimentare mai mult decât ne aşteptăm în prezent.
Preţurile reglementate vor continua să crească accentuat în anul 2016, deşi prognoza curentă include ipoteze mai optimiste cu privire la ritmurile de creştere a acestor preţuri, iar acest lucru ar putea influenţa scumpiri în lanţ la mărfuri şi produse.
Victor URSU
