Banca Naţională a Moldovei îndeamnă băncile să ieftinească împrumuturile acordate în condiţiile în care, potrivit spuselor guvernatorului BNM, Sergiu Cioclea, rata de refinanţare a fost redusă foarte mult. De la 19,5 la sută la 10%.
“Noi am redus rata de bază până la 10 la sută pentru a impulsiona creditarea, dar vedem că mesajul se transmite mai greu. Deocamdată am luat o pauză în reducerea ratei de refinanţare”, a declarat la raportul asupra inflaţiei, Sergiu Cioclea.
Potrivit lui, în prezent băncile stau pe un morman de lichidităţi, dar sunt mai vigilente în acordarea împrumuturilor ca urmare a situaţiei economice precare, ceea ce ar putea favoriza creşterea restanţelor la credite.
Referindu-se la rezervele minime obligatorii, Sergiu Cioclea a afirmat că nivelul ridicat al acestora nu influenţează activitatea de creditare. “Nu vedem o cerere crescândă a împrumuturilor pentru a le putea reduce”, a comentat guvernatorul BNM.
“Reducerea ratei de bază până la 10 la sută este un semnal foarte bun pentru bancheri să repornească creditarea în condiţiile în care presiunile inflaţioniste s-au atenuat, dar relansarea economiei decurge foarte încet”, e de părere Sergiu Cioclea.
Guvernatorul a spus că în trimestrul II 2016, rata anuală a inflaţiei a constituit 7.9 la sută, fiind cu 3.1 puncte procentuale inferioară celei din trimestrul precedent. În luna iunie 2016, inflaţia s-a diminuat până la valoarea de 7.4 la sută. Evoluţia descendentă a acesteia s-a datorat cererii interne modeste, revizuirii tarifului la energia electrică, ofertei mari de fructe şi legume din acest an, precum şi aprecierii monedei naţionale. Rata anuală a inflaţiei de bază a avut în continuare o traiectorie superioară celei a inflaţiei totale. Inflaţia de bază, în mod similar, a urmat o traiectorie descendentă pe parcursul trimestrului II 2016, diminuându-se de la 10.2 la sută în luna martie până la 9.3 la sută în luna iunie.
“În luna iunie 2016, rata anuală a creşterii preţurilor alimentare şi a celor reglementate s-a temperat până la 7.6 şi 7.4 la sută, respectiv. Preţurile la combustibili în trimestrul II 2016 au fost în medie cu 3.4 la sută inferioare celor din perioada similară a anului precedent. Valoarea medie efectivă a inflaţiei pentru trimestrul II 2016 a fost doar cu 0.2 puncte procentuale inferioară valorii anticipate de 8.1 la sută în cadrul rundei de prognozare aferente Raportului asupra inflaţiei nr. 2, 2016”, se arată în raportul asupra inflaţiei.
De la începutul anului 2016, transferurile de mijloace băneşti din străinătate revin gradual la valorile înregistrate în perioadele respective ale anului precedent. În luna iunie 2016, volumul transferurilor de mijloace băneşti din străinătate a constituit 98.1 mil. USD, doar cu 11.9 la sută sub nivelul înregistrat în luna iunie 2015.
Creditele noi acordate în trimestrul II 2016 s-au micşorat cu 11.2 la sută. Totodată, rata dobânzii a inversat trendul şi s-a micşorat până la nivelul de 15.0 la sută, datorită reducerii ratei de bază a BNM.
În perioada aprilie-iunie 2016, soldul total al creditelor a înregistrat un trend descendent, la finele trimestrului coborând până la valoarea de 36343.5 milioane lei, în diminuare cu 12.7 la sută faţă de sfârşitul lunii iunie 2015. Din perspectiva structurii pe monede, dinamica anuala negativă a soldului creditelor a fost influenţată de diminuarea soldului creditelor atât în monedă naţională, cât şi în valută străină. În totalul portofoliului de împrumuturi, creditele acordate în monedă naţională deţin o pondere de 56.3 la suta, iar cele acordate în valută străină – de 43.7 la sută.
La finele lunii iunie 2016, soldul creditelor în lei acordate de către băncile licenţiate din Republica Moldova a constituit 20468.9 milioane lei, în diminuare cu 14.7 la sută faţă de finele lunii iunie 2015. Pe parcursul trimestrului II 2016, evoluţia soldului creditelor în lei a fost indusa atât de diminuarea volumului creditelor acordate persoanelor juridice cu 18.6 la sută anual, constituind 13633.3 milioane lei (cu o pondere de 66.6 la suta din totalul creditelor în lei), cât şi a volumului creditelor acordate persoanelor fizice cu 5.7 la sută anual, constituind 6835.7 milioane lei (cu o pondere de 33.4 la sută din totalul creditelor în lei).
În trimestrul II 2016, depozitele noi atrase s-au majorat cu 58.5 la sută. Rata dobânzii la acestea a înregistrat 12.3 la sută, inversând trendul ca urmare a politicii monetare promovate de BNM.
Proiecţia ratei medii anuale a inflaţiei IPC, conform rundei curente de prognoză, va înregistra o tendinţă de diminuare până la sfârşitul anului 2016, după care va urma o stabilizare în jurul ţintei. În medie, în anul curent, inflaţia va atinge nivelul de 6.7 la sută şi de 4.4 la sută în medie în anul viitor. Conform proiecţiei, rata anuală a inflaţiei va reveni în intervalul de variaţie a ţintei inflaţiei în trimestrul III 2016. Valoarea maximă va fi înregistrată în trimestrul II 2018, de 6.0 la sută, iar valoarea minimă în trimestrul IV 2016, de 3.5 la sută.
Contribuţia inflaţiei de bază la rata anuală a inflaţiei va consemna o tendinţă relativ constantă până la finele orizontului de prognoză. Astfel, rata medie anuală a inflaţiei de bază va atinge nivelul de 9.0 la sută în anul curent şi de 6.9 la sută în anul viitor.
“Aportul preţurilor la produsele alimentare la rata anuală a inflaţiei va consemna o tendinţă uşor descendentă până în trimestrul I 2017, ulterior majorându-se lent până la finele orizontului de prognoză. Valoarea maximă a ratei anuale a preţurilor la produsele alimentare va fi înregistrată în trimestrul III 2016, constituind 5.9 la sută. Contribuţia inflaţiei la combustibili pentru anul curent va fi negativă, iar pentru restul orizontului de prognoză se va reorienta în sensul pozitiv. Evoluţia ascendentă a ratei anuale începând cu trimestrul I 2017 va fi posibilă, în special, ca rezultat al creşterii, deşi moderate, dar permanente, a preţurilor internaţionale la petrol”, potrivit raportului asupra inflaţiei.
Preţurile reglementate din cadrul rundei curente de prognoză vor înregistra o decelerare rapidă pe parcursul anului curent, urmată de o accelerare moderată în prima jumătate a anului viitor şi o scădere lentă a ratei anuale până la finele orizontului de prognoză.
Deşi inflaţia este pe un trend descendent, leul moldovenesc continuă să se deprecieze. Potrivit experţilor economici, un leul slab este la cheremul autorităţilor pentru suplinirea veniturilor la buget în lipsa suportului bugetar extern.
Astfel, potrivit informaţiilor BNM, în trimestrul II 2016, cursul de schimb oficial nominal al monedei naţionale s-a înscris pe un trend de depreciere în raport cu dolarul SUA, majorându-se la finele trimestrului cu 1.2 la sută, în timp ce faţă de euro, acesta a înregistrat o evoluţie opusă, reducându-se cu 0.9 la sută comparativ cu sfârşitul trimestrului precedent.
În prima jumătate a lunii iunie 2016, cursul monedei naţionale faţă de dolarul american şi-a inversat traiectoria spre apreciere, stabilizându-se în a doua jumătate a lunii. Respectiv, cursul mediu al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA a înregistrat o apreciere de 0.2 la sută, faţă de indicatorul înregistrat, în mai 2016. Aprecierea leului s-a produs în condiţiile unui grad de acoperire a cererii nete de valută de la persoanele juridice (138.1 milioane dolari SUA) prin oferta netă de valută de la persoanele fizice (161.3 milioane dolari SUA), care a depăşit valoarea unitară (116.8 la sută). În funcţie de scăderea surplusului de valută pe piaţa valutară locală până la 23.1 milioane dolari SUA, BNM a realizat intervenţii, de procurare mai reduse în această lună – 20.7 milioane dolari SUA. În raport cu euro, în luna aprilie, cursul de schimb al monedei naţionale s-a depreciat mai puternic, atât în valori medii (cu 1.6 la sută), cât şi potrivit situaţiei de la finele lunii aprilie – cu 0.9 la sută, ca rezultat al aprecierii monedei unice europene faţă de dolarul SUA pe pieţele externe.
Victor URSU
