Banca Naţională a Moldovei (BNM) continuă şirul măsurilor de impulsionare a economiei. Astfel, săptămâna trecută Comitetul executiv al BNM a redus norma rezervelor obligatorii cu două puncte procentuale la 28%. În urma măsurii, băncilor li se va oferi suplimentar circa 895 milioane de lei.
Decizia respectivă vine pe fundalul continuării măsurilor stimulative de politică monetară asociate atenuării impactului pandemiei şi consolidează poziţia BNM în susţinerea relansării economice, impulsionării cererii agregate şi sprijinirii unui sistem bancar viabil şi stabil.
“BNM sprijină trendul ascendent al activităţii de creditare, asigurând suficienţa de lichidităţi adecvate în acest scop, cu diminuarea costurilor de creditare în susţinerea mediului de afaceri. Sprijinul este necesar şi pentru a evita efectul „crowding out” odată cu creşterea cererii de finanţare din partea Ministerului Finanţelor”, susţine Banca Naţională a Moldovei.
În acelaşi timp, decizia este orientată spre sporirea eficienţei transmiterii impulsurilor monetare în sectorul real al economiei şi spre echilibrarea condiţiilor de intermediere financiară în monedă naţională.
La baza hotărârii au stat analiza şi evaluarea informaţiilor asociate lichidităţii excesive în sistemul bancar. Astfel, după ce luna trecută a fost diminuată cu 2,0 puncte procentuale norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă, nivelul lichidităţilor s-a majorat până la 7,1 miliarde lei la data de 16 martie curent, însă ulterior s-a diminuat încontinuu şi a atins nivelul de 3,4 miliarde lei la ziua de astăzi. Această diminuare s-a produs, îndeosebi, pe seama achitării către stat a impozitelor de către agenţii economici.
Măsura respectivă de politică monetară este adecvată anticipărilor cu privire la evoluţia inflaţiei din ultima rundă de prognoză (ianuarie 2021), conform căreia ritmul de creştere anual al preţurilor de consum se va situa sub limita inferioară a intervalului de variaţie, astfel creând premise pentru o revenire mai timpurie a inflaţiei în intervalul de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta de 5,0 la sută. În acest sens, vor fi conturate condiţii pentru diminuarea riscurilor cu privire la evoluţia peste anticipări a inflaţiei în anul 2022.
Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2021 a constituit 0,6 la sută, fiind cu 0,4 puncte procentuale superioară nivelului din luna ianuarie curent. Inflaţia de bază (0,8 puncte procentuale) şi preţurile la produsele alimentare (0,7 puncte procentuale) au generat cele mai mari contribuţii la rata anuală a inflaţiei. Totodată, s-a conturat impactul negativ din partea preţurilor reglementate (-0,7 puncte procentuale) şi a preţurilor la combustibili (-0,1 puncte procentuale).
Pe fondul restricţiilor impuse de pandemie pe plan intern şi extern, alături de condiţiile nefavorabile pentru sectorul agricol, economia Republicii Moldova a continuat să înregistreze ritmuri negative de creştere în trimestrul IV 2020, dar de o magnitudine mai atenuată comparativ cu trimestrele II şi III 2020. Astfel, produsul intern brut s-a contractat cu 3,3 la sută în termeni reali în trimestrul IV 2020 comparativ cu perioada similară a anului precedent şi cu 7,0 la sută în anul 2020 faţă de 2019.
Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că în luna martie a anului curent inflaţia anuală a constituit 1,49%. Preţurile medii de consum în luna martie 2021 faţă de luna februarie 2021 au crescut cu 0,96% (informativ: în luna martie 2020 faţă de februarie 2020 acestea au crescut cu 0,09%).
Creşterea preţurilor medii de consum a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 1,56 la sută, la mărfurile nealimentare cu 0,98 la sută şi la serviciile prestate populaţiei cu 0,09 la sută. În luna martie 2021, faţă de luna februarie 2021, au crescut preţurile la următoarele produse alimentare: ulei de floarea soarelui – cu 7,2%, legume proaspete – cu 6,4% (în special: varză – cu 16,6%, rădăcinoase – cu 6,9%, bostănoase – cu 6,4%, tomate – cu 5,9%, castraveţi – cu 5,7%).
Deficitul de resurse financiare în întreprinderi s-a datorat restrângerii sau sistării temporare a activităţii întreprinderilor în situaţia de criză pandemică. Presiunile bugetare create de situaţia pandemică din ţară şi incertitudinea creată de criza pandemică în rândul investitorilor străini au determinat reducerea investiţiilor în active imobilizate. În 2020 acestea au scăzut, potrivit BNS, cu 2,6%, comparativ cu 2019, şi au însumat circa 27,1 mild. lei. Cele mai afectate de criză au fost investiţiile din sursele proprii ale agenţilor economici (-6,6%) şi au generat cel mai mare impact negativ asupra activităţii investiţionale (-3,9 p.p.). De asemenea, criza pandemică a influenţat puternic fluxul investiţiilor străine (-15,8%). Constrângerile bugetare apărute în situaţia de criză au limitat investiţiile din bugetul public naţional (-1,5%). Totuşi, surse de susţinere a activităţii investiţionale în 2020 s-au dovedit a fi investiţiile în infrastructură finanţate din Fondul rutier şi din împrumuturile externe.
După sursele de finanţare, în 2020 volumul investiţiilor a înregistrat următoarele evoluţii: fondul rutier: în creştere de 2 ori (1,2 mild. lei, contribuţia +2,2 p.p.); credite şi împrumuturi externe: +32,3% (2,3 mild. lei, contribuţia +2 p.p.); surse proprii ale agenţilor economici: -6,6% (15,4 mild. lei, contribuţia -3,9 p.p.); credite interne: 27,5% (2 mild. lei, contribuţia – 1,9 p.p.); surse străine: -15,8% (1,2 mild. lei, contribuţia – 0,8 p.p.); bugetul public naţional: -1,5% (4,5 mild. lei, contribuţia -0,2 p.p.);
Creşterea investiţiilor din Fondul rutier şi din creditele externe se reflectă în majorarea volumului investiţiilor în construcţiile inginereşti (drumuri, sisteme de alimentare cu apă şi canalizare etc.) şi în mijloacele de transport, care au crescut în 2020 cu 14,7% şi, respectiv, 22,7%. Investiţiile în celelalte tipuri de active au fost în descreştere. Din cauza constrângerilor financiare ale agenţilor economici s-au diminuat esenţial investiţiile în maşini şi utilaje (-11,4%). De asemenea, au scăzut investiţiile în sectorul construcţiilor (-0,2%), în special investiţiile în clădirile nerezidenţiale (-13,5%) şi în clădirile de locuit (-5,1%).
Eduard Lupu
