Procurările masive de valută în ultimii doi ani au majorat rezervele valutare şi lichidităţile în sistemul bancar, până la 9,4 miliarde de lei. Însă businessul evită să contracteze împrumuturi ca urmare a politicii restrictive a băncilor.
“Acest nivel de lichidităţi, în condiţiile gestionării echilibrate a politicilor monetare şi macroeconomice, poate contribui la o creştere durabilă a economiei – preponderent prin satisfacerea unei majorări considerabile a cererii la credite la rate mai reduse”, a declarat la prezentarea raportului asupra inflaţiei viceguvernatorul BNM, Vladimir Munteanu.
Astfel, volumul creditelor noi a crescut în trimestrul IV 2017 cu peste 10 la sută, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2016. În acelaşi timp, rata dobânzii la creditele noi s-a micşorat până la nivelul de 9,8 la sută.
Soldul creditelor în lei a înregistrat o creştere de 0,3 la sută după o perioadă de mai mult de doi ani de descreştere. Totodată, creditele în valută, exprimate în dolari SUA, au înregistrat o creştere, ceea ce este o dovadă a creşterii activităţii economice în ţară. “Reducerea treptată a ratei de bază a determinat micşorarea ratelor dobânzilor la depozitele şi creditele noi. Scăderea costului de finanţare la sursele împrumutate este un stimulent al creşterii economice”, a mai spus Munteanu.
Dumitru Pîntea de la Expert Grup constată că, deşi economia naţională dă semnale de creştere, totuşi intermedierea bancară continuă să înregistreze rezultate modeste. Astfel, chiar dacă procesul de creditare înregistrează semne de revigorare în ceea ce priveşte credite noi acordate, totuşi rambursarea creditelor acordate anterior continuă într-un ritm rapid. Astfel, soldul creditelor acordate a înregistrat, la sfârşitul lunii decembrie 2017, valoarea de 33,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă doar 42 la sută din totalul activelor bancare. În acelaşi timp, dinamizarea activităţii de creditare este caracteristică în special pentru componenta persoane fizice pe segmentul credite de consum, în timp ce pentru persoanele juridice cea mai dinamică categorie o reprezintă creditele acordate comerţului.
O parte din bănci a adoptat o politică conservatoare în acordarea creditelor. Potrivit lui Pîntea, performanţele băncilor străine, BCR Chişinău şi BC Eximbank, sunt afectate de profitabilitatea redusă şi completate de o pondere mare a creditelor neperformante. Astfel, deşi aceste bănci menţin un nivel ridicat de capital, acesta denotă o politică investiţională conservatoare şi mult mai prudentă, dar care generează pentru moment costuri de oportunitate înalte şi o eficienţă scăzută a activităţii generale a băncii.
De asemenea, în condiţiile unei cote de piaţă relativ reduse şi orientate spre un anumit segment de clienţi, aceste bănci reuşesc generarea unor rezultate financiare sub cele înregistrate de media sau mediana din sector. Băncile mari sunt caracterizate de o profitabilitate înaltă în baza unui grad de îndatorare mult mai ridicat, în timp ce băncile mici continuă să deţină un volum consistent de capital propriu. Acest fapt determină în final profitabilitate, atât în termeni absoluţi, cât şi în termeni relativi faţă de alte bănci. Totodată, pentru o activitate cu adevărat eficientă şi sustenabilă, orice bancă are nevoie şi de un portofoliu de active calitativ, or profitul obţinut se poate eroda rapid pe seama pierderilor generate de creditele compromise.
Deşi apetitul pentru creditele bancare este în descreştere şi este susţinut doar de persoanele fizice prin intermediul împrumuturilor de consum, rata medie a dobânzii pe sistemul bancar pentru împrumuturile acordate este în descreştere. Ultimele date arată că în luna decembrie 2017 dobânda medie la creditele noi acordate în monedă naţională a constituit 9,58 la sută, diminuându-se cu 2,16 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent. În acelaşi timp, comparativ cu luna precedentă, rata medie ponderată a dobânzii la creditele în monedă naţională a scăzut cu 0,30 puncte procentuale.
Creditele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani au fost cele mai atractive. În luna decembrie 2017, ponderea lor a constituit 42,36 la sută din volumul total al creditelor în monedă naţională, care au fost acordate cu o rată medie de 9,17 la sută (în descreştere cu 0,40 puncte procentuale faţă de luna anterioară).
Creditele acordate persoanelor juridice au deţinut ponderea majoră de 68,34 la sută din volumul total al creditelor noi acordate în monedă naţională, cu o rată medie de 9,73 la sută. În acelaşi timp, persoanelor fizice le-au fost acordate credite în monedă naţională cu o rată medie de 9,26 la sută.
Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în valută a constituit 4,66 la sută, fiind cu 0,63 puncte procentuale inferioară celei din luna decembrie 2016. Comparativ cu luna anterioară, rata medie a scăzut cu 0,25 puncte procentuale. În luna de raportare, creditele noi acordate în valută au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 4,65 la sută, care au constituit 99,38 la sută din totalul creditelor în valută.
Totodată, în anul 2017, volumul creditelor totale pe sistem a scăzut cu 3,7%, constituind, la sfârşitul lunii decembrie, 33,473 miliarde lei. Reducerea este determinată de scăderea cererii de credite şi de lipsa cererilor pentru împrumuturi, precum şi de abordarea mai prudentă a băncilor faţă de potenţialii debitori din cauza riscurilor înalte, conform recomandărilor Basel III. Agenţii economici nu se mai avântă în contractarea împrumuturilor pe fundalul politicii prudenţiale mai stricte a băncilor impusă de BNM.
Economistul IDIS Viitorul, Ion Tornea, e de părere că băncile se confruntă cu o imagine proastă, iar acest lucru nu le permite atragerea resurselor pe termen lung necesare economiei. “Potrivit economistului, din cauza fricii de a plasa banii pe termen lung în bănci de foarte mulţi ani, se ratează oportunitatea de a canaliza banii migranţilor în sectoarele productive ale economiei (înfiinţarea de afaceri n.a). În lipsa alternativei, banii ajung în consum, imobil sau în alte sectoare neproductive”.
Într-un clasament elaborat de Expert Grup, topul celor mai performante bănci este condus de patru bănci de importanţă sistemică pentru sistemul financiar naţional – BC Moldova-Agroindbank (MAIB), urmată BC Mobiasbancă, BC Moldindconbank (MICB) şi Victoriabank. Rezultatele acestor bănci se menţin constante şi în limitele agreate pentru majoritatea indicatorilor calculaţi. În mod particular, aceste bănci excelează la compartimentul profitabilitate şi indicatori de piaţă, ceea ce denotă o acoperire semnificativă a cererii de servicii bancare existente. De asemenea, indicatorii privind capitalul şi cei de lichiditate se situează în apropiere de media înregistrată în sector, dar puţin peste limitele recomandate de literatura bancară, fapt ce poate genera la un anumit moment costuri de oportunitate.
Totodată, o influenţă negativă asupra rezultatelor finale la MAIB MICB şi VB este generată de indicatorii ce caracterizează calitatea activelor, or volumul de credite neperformante este peste media înregistrată în sector, iar acest fapt poate rapid influenţa calitatea şi rezultatele celorlalţi indicatori. Totuşi, trebuie de menţionat că aceste bănci activează în condiţii ceva mai diferite decât celelalte fiindu-le aplicate regimuri speciale de supraveghere care presupun o reevaluare şi clasificare mai strictă a activelor.
Victor URSU
