Deşi cea mai mare parte a businessului moldovenesc a intrat în stand by ca urmare a înrăutăţirii situaţiei de pe pieţele externe, totuşi în prezent se atestă o înviorare a activităţii economice din ţară. Astfel, în ultima lună a anului precedent, exporturile moldoveneşti au sporit cu 18,6 la sută, iar importurile cu 11,0 la sută.
În acelaşi timp, volumul mărfurilor transportate s-a majorat cu 12,8 la sută, volumul cifrei de afaceri aferentă comerţului cu amănuntul a sporit cu 12,1 la sută, iar comerţul cu servicii s-a diminuat cu 0,7 la sută. În anul 2016, volumul producţiei globale agricole s-a majorat cu 18,6 la sută, comparativ cu anul precedent, astfel contribuind la revigorarea sectorului agricol după contractarea pronunţată din anul 2015.
Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1350,9 mil. dolari SUA (66,0% din total exporturi), fiind în creştere cu 3,6% faţă de anul 2015, ceea ce a contribuit la majorarea pe total exporturi cu 2,4%. Reexporturile de mărfuri străine au însumat 694,4 mil. dolari SUA (34,0% din total exporturi) şi s-au majorat cu 4,8%, comparativ cu anul 2015. Reexporturile de mărfuri după prelucrare au deţinut 22,1% din total exporturi, iar reexporturile de mărfuri clasice, care nu au suferit transformări esenţiale – 11,9%. Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 1 332,4 mil. dolari SUA (cu 9,4% mai mult faţă de anul 2015) şi deţin o cotă de 65,1% în total exporturi (61,9% – în anul 2015).
Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări în anul 2016, comparativ cu anul 2015, relevă majorarea exporturilor către România (+14,9%), Bulgaria (de 2,7 ori), Germania (+8,0%), Elveţia (+25,8%), Irak (+53,8%), Malaysia (de 3,3 ori) şi Polonia (+7,2%).
Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 20,3% (25,0% – în anul 2015), ce corespunde unei valori de 414,2 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au micşorat cu 15,9%, comparativ cu anul 2015.
În ceea ce priveşte importurile din ţările Uniunii Europene (UE-28), acestea s-au cifrat la 1973,7 mil. dolari SUA (cu 1,0% mai mult faţă de anul 2015), deţinând o pondere de 49,1% în total importuri (49,0% – în anul 2015). Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 1027,4 mil. dolari SUA (cu 0,9% mai mult decât în anul 2015) şi echivalează cu o cotă de 25,6% în total importuri (25,5% – în anul 2015). Analiza evoluţiei importurilor pe ţări în anul 2016, comparativ cu anul 2015 relevă creşteri la importurile din China (+7,4%), Belarus (+20,4%), Ucraina (+3,4%), Ungaria (+15,6%), Vietnam (de 1,9 ori), Polonia (+8,1%), Franţa (+11,0%) şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (+16,8%) şi au atenuat astfel scăderea pe total importuri cu 2,7%.
Totodată, s-a înregistrat micşorarea livrărilor din Austria (-17,6%), Israel (-60,0%), Turcia (-4,6%), Bulgaria (-15,8%), Japonia (-33,1%), Kazahstan (-71,4%) şi Uzbekistan (-77,0%), fapt ce a influenţat diminuarea pe total importuri cu 2,2%.
După criza din regiune care s-a răsfrânt şi asupra Republicii Moldova prin reducerea exporturilor şi remiterilor moldovenilor care muncesc în străinătate, BNM spune că, din perspectiva cererii de consum, în luna decembrie 2016, ritmul anual de creştere a salariului mediu real pe economie a constituit 12,2 la sută, iar datele preliminare privind transferurile de mijloace băneşti în favoarea persoanelor fizice indica o creştere robustă.
„Procesele de creditare şi de economisire în luna ianuarie 2017 au consemnat evoluţii similare. Volumul creditelor noi acordate în perioada de referinţă s-a majorat cu 19,6 la sută, iar depozitele noi atrase au crescut cu 0,6 la sută faţă de perioada similară a anului precedent. Soldul total al creditelor la sfârşitul lunii ianuarie 2017 s-a diminuat cu 9,2 la sută faţă de perioada similară a anului precedent. Totodată, soldul total al depozitelor a crescut cu 4,5 la sută faţă de sfârşitul lunii ianuarie 2016”, potrivit informaţiilor Băncii Naţionale a Moldovei.
Rata medie la creditele noi acordate în monedă naţională s-a redus cu 0,19 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în luna decembrie 2016, constituind 11,55 la sută. Rata medie la depozitele noi atrase în lei a constituit 6,80 la sută, menţinându-se practic la nivelul lunii precedente.
În decizia de politică monetară de săptămâna trecută, banca centrală spune: „conduita politicii monetare continuă să se profileze în funcţie de riscurile şi incertitudinile asociate evoluţiilor din mediul extern şi cel intern. Riscurile externe de natură inflaţionistă sunt asociate majorării preţurilor internaţionale la produsele alimentare, alături de incertitudinea direcţiei preţurilor la petrol şi la gazele naturale. Potenţialele riscuri şi incertitudini de provenienţă internă la adresa inflaţiei decurg din persistenţa lichidităţilor excesive în sectorul bancar, pe lângă impactul modificărilor de accize aferente politicii fiscale şi, respectiv, al recoltei din anul 2017”.
Chiar dacă, potrivit statisticilor, împrumuturile se ieftinesc de la o lună la alta, businessul spune că acestea sunt destul de scumpe şi aşteaptă vremuri mai bune pentru ieftinire.
„Rate ale dobânzii mai mici şi normalizarea macroeconomică nu oferă un efect instantaneu asupra economiei reale. Agenţii economici iau decizii vizavi de proiectele noi de investiţii, după semnele de stabilizare macroeconomică şi politică. În acelaşi timp, finanţarea economiei reale în 2016 a fost mai puţin atractivă decât plasarea în titluri de stat, care oferă un avantaj de a fi foarte profitabile şi cu grad de risc minim. După diversificarea surselor de finanţare ale statului ca urmare a semnării acordului cu FMI, va scădea atractivitatea titlurilor de stat, cu un efect pozitiv în favoarea finanţării economiei reale”, a declarat guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, într-un interviu pentru revista „Profit”.
Potrivit lui, în ciuda nivelului ridicat al rezervelor minime obligatorii cerute băncilor obligatorii, ele au lichidităţi substanţiale, care pot fi transformate în împrumuturi pentru economie. Conform estimărilor, capacitatea de creditare a sistemului bancar este mai mult de 5 miliarde de lei. Suma nu include active sub formă de titluri de stat, care pot reprezenta o sursă suplimentară de lichiditate, în cazul în care nu sunt reinvestite în titluri de stat. Se pare că avem o problemă de cerere, nu doar de creditare, ceea ce indică slăbiciunile structurale ale economiei moldoveneşti.
Guvernatorul BNM susţine că volumul total al creditelor a scăzut în mod semnificativ în termeni reali. Raportat la PIB, soldul creditelor a scăzut de la 42% în 2013, înainte de criză, până la aproximativ 27% în a doua jumătate a anului 2016. Aceasta este o evoluţie alarmantă. Pentru a soluţiona “criza creditelor”, se analizează factorii structurali şi circumstanţiale, inclusiv eficacitatea politicii monetare, precum şi limitările asociate cu legile şi reglementările care nu permit băncilor să utilizeze toate resursele potenţiale disponibile pentru a investi în creditare sau în instrumente financiare pe termen lung.
Victor URSU
