Banca Naţională a implementat în primăvara anului trecut pe piaţa valutară sistemul Bloomberg. Reprezentanţii Băncii Centrale susţin că acest sistem oferă mai multe avantaje faţă de cel precedent de le Reuters, care era şi mai scump.
Daniel Savin, şef adjunct al Direcţiei gestionare rezerve valutare a BNM, susţine că înainte de a implementa proiectul, reprezentanţii BNM au mers în Georgia, care l-a implementat cu doi ani înaintea Moldovei. “Am văzut că e mult mai util şi oferă mai multe servicii la un preţ mult mai mic”.
Până la Bloomberg în Moldova exista sistemul Reuters care era destul de costisitor şi doar patru bănci licenţiate aveau acest sistem, care se limitau la operaţiunile valutare efectuate între ele şi cu băncile străine.
“Noi am privit proiectul ca unul mai complex, nu ne-am uitat doar la piaţa valutară, ci am vrut să avem şi o platformă de tranzacţionare a valorilor mobiliare emise de BNM şi a celor emise de Guvern. În calitate de agent fiscal al statului, oferim servicii de emisie a hârtiilor de valoare”, a explicat Savin.
Şeful adjunct al Direcţiei gestionare rezerve valutare din cadrul BNM spune că până la achiziţia Bloomberg a fost sondată piaţa din punct de vedere al prestatorilor de servicii şi s-a făcut un caiet de sarcini “care a fost transmis către Bloomberg şi Reuters, care ne-a spus că nu poate să ne ofere tot spectrul de servicii”. Reuters n-ar fi putut să ne ofere o platformă de tranzacţionare a valorilor mobiliare. Simultan, conceptul fost transmis şi băncilor pentru examinare.
“Din partea băncilor n-a existat o respingere, cu toate că iniţial acestea au fost destul de sceptice. Din câte cunoaştem, acum băncile sunt foarte mulţumite. Sistemul, pe lângă spectrul de servicii pe care îl oferă, mai are şi componenta informaţională. În sistem nu doar se tranzacţionează, dar poţi să-ţi menţii şi portofolii. Ai acces la informaţia despre ce se întâmplă pe piaţă şi poţi să faci prognoze”, afirmă Savin.
În acelaşi timp, după cum mai spune Savin, Bloomberg are un şir de avantaje faţă de Reuters, care oferă doar o gamă îngustă de servicii la un preţ destul de mare. Componenta de preţ a fost şi ea un detaliu. În plus, noi folosim sistemul Bloomberg de circa zece ani. Unul din motivele pentru care a insistat Banca Naţională să fie introdusă această platformă a fost ca piaţă să fie mai transparentă şi mai puţin volatilă.
Până la introducerea platformei, băncile nu cunoşteau ce se întâmplă pe piaţă. Ele aveau informaţii doar despre tranzacţia lor bilaterală. Ceilalţi puteau afla doar dacă cineva le furniza informaţia. Dacă o bancă avea de cumpărat mai multă valută, ea practic stabilea cotaţia cu ochii închişi, deoarece nu ştia dacă acesta este nivelul de piaţă. Asta duce la faptul că o bancă mică cu mai puţine resurse şi cu posibilităţi reduse de a influenţa piaţa, putea să tranzacţioneze la rate exagerate, ceea ce crea o volatilitate. În aceeaşi zi, diferenţa dintre curs putea să fie de 4 şi 5 bani, ceea ce e destul de mult. Introducând platforma, noi am creat un index MDRR, care este accesibil pentru beneficiarii sistemului şi este construit în baza tranzacţiilor interbancare. Respectiv, băncile cunosc acest lucru, dar văd cine a tranzacţionat pentru celelalte bănci, cunoscând că una are valută la vânzare celelalte ar putea-o influenţa.
Prin intermediul sistemului Bloomberg se poate vedea clar dacă într-o anumită zi nu au avut loc tranzacţii pe piaţa valutară. “Când nu există tranzacţii, înseamnă că ceva se întâmplă şi că piaţa nu este lichidă, nu sunt vânzători şi nici cumpărători”.
Banca Centrală utilizează platforma şi pentru intervenţii. Atunci când comitetul monetar ia decizia de a interveni în piaţă, noi anunţăm băncile cu jumătate de oră înainte de tranzacţionare să se hotărască dacă participă la licitaţie.
“Băncile anunţă despre suma pe care vor s-o cumpere, iar cursul şi sistemul determină automat cine este câştigătorul şi astfel este satisfăcută cererea în limitele volumului anunţat. În cazul în care cererea este mai mare faţă de suma anunţată, cei cu un curs mai mic nu se aleg cu nimic”, potrivit lui Savin.
De asemenea, prin intermediul platformei Bloomberg sunt gestionate rezervele valutare ale ţării. Până la 75% din active sunt investite în hârtii de valoare.
“Bloomberg are şi o bază de date a tuturor tranzacţiilor care s-au făcut pe piaţa valutară şi pe cea monetară, operaţiunile swap şi spot. Noi folosim informaţia pentru luarea deciziilor de intervenţie. Indexul de pe piaţa valutară este valabil pentru o pereche de valute dolar/leu, dar există şi piaţa leu/euro. De fapt, piaţa interbancară este dolar/leu. Din moment ce piaţa o să treacă la euro şi cred că acest lucru va fi posibil în condiţiile în care comerţul extern va merge spre euro. Proces prin care a trecut şi ţara vecină, România. Noi analizăm destul de atent aspectul respectiv. BNM, când calculează cursul dolar/leu are la bază doar raţionamente economice. Analizăm rulajul total, structura importurilor, exporturilor, depozitelor, iar în momentul oportun, vom trece la euro. În prezent, piaţa leu/dolar este mult mai lichidă şi mai mare faţă de leu/euro”, a mai spus Savin.
Bloomberg oferă şi indexul pieţei monetare. S-au creat, similar pieţei valutare, indicatori ai depozitelor interbancare overnight. Aceasta este o informaţie la care băncile, la fel, au acces şi le oferă anumite date privind stabilirea ratelor. Şi anume, când respectivele rate interbancare vor fi aliniate la rata de bază, atunci vom avea un mecanism de transmisie eficient.
La Reuters era separată funcţia de tranzacţionare de cea informaţională. Reuters informaţional avea mai multe bănci, dar era un serviciu separat, iar, ca urmare a costurilor mari, băncile mici nu-şi permiteau luxul să menţină ambele servicii. În prezent totul este inclus într-un singur serviciu.
Bloomberg încearcă să vândă produsul şi la alţi participanţi în afară de bănci, ceea ce este benefic pentru Banca Centrală, iar băncile licenţiate se opun acestui lucru, deoarece instituţiile financiare nu sunt interesate ca clientul să cunoască indicatorii de pe piaţă. “Bloomberg a organizat o masă rotundă şi a invitat toţi agenţii economici cu cele mai mari operaţiuni de pe piaţa valutară. Cu părere de rău, au participat doar cinci”.
Referindu-se la costuri, Savin a precizat că Bloomberg are costuri globale. Pentru o licenţă preţul e de 2000 USD pe lună, pentru două şi mai multe preţul este de 1830 USD. Băncile mai mari au minimum două, iar băncile mici – câte o licenţă.
În prezent toate băncile sunt obligate să utilizeze sistemul Bloomberg. “Ideea BNM la implementarea acestui sistem era ca noi să oferim o posibilitate băncilor de a tranzacţiona şi, totodată, pentru a putea lua decizii mai eficiente referitor la politica monetară”.
Victor URSU
