Să n-ai încredere în greci, nici chiar atunci când îţi fac daruri! Aceasta este zicala rămasă după războiul troian, când calul de lemn plasat la porţile cetăţii Troia, simulând un dar gigantic, dar care ascundea în el un grup de războinici de elită, a fost decisiv în acest război. Cazul celor trei bănci aflate sub administrare specială demonstrează că venirea, mai ales în Banca de Economii, a noilor acţionari într-o perioadă în care aceasta era deja intoxicată de creditele neperformante, iar statul a cedat pachetul majoritar, a fost unul ca un cal troian. Situaţia s-a deteriorat la sfârşitul anului 2014, iar Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank se află în prag de faliment. Şi doar efortul de miliarde al Băncii Naţionale le mai ţine pe linia de plutire.
Săptămâna trecută a fost marcată de acest caz. Pe 4 mai, seara, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a publicat pe blogul său raportul companiei Kroll, care a efectuat investigaţia preliminară a ceea ce presa a numit „furtul secolului”. Compania nu a autorizat publicarea raportului strict confidenţial. „Am decis să public raportul Kroll şi îmi asum responsabilitatea pentru această acţiune. O fac deschis, fără să mă ascund după surse anonime. Dezbaterea pe această temă capătă accente false”, a scris Candu.
Trei zile mai târziu, pe cazul celor trei bănci au fost audiaţi premierul, Chiril Gaburici; guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu; directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru; procurorul general, Corneliu Gurin; directorul adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Vadim Vrabie, precum şi preşedintele Consiliului Concurenţei, Viorica Cărare. Parlamentul nu a adoptat nici o decizie după încheierea audierilor.
Principalul beneficiar al tranzacţiilor dubioase efectuate la cele trei bănci ar fi, potrivit raportului Kroll, omul de afaceri Ilan Shor. Între 2012 şi 31 octombrie 2014, expunerea companiilor considerate parte a Grupului Shor a crescut dramatic de la 1,1 miliarde de lei la 8 miliarde de lei. La început, aceasta părea a fi activitate legitimă de creditare, iar, în timp, a devenit caracterizată de tranzacţii complexe în cadrul cărora fondurile de împrumut treceau de la o bancă la alta, de la o entitate la alta, prin intermediul unor entităţi străine ce foloseau conturi bancare letone.
Structura tranzacţiilor în ansamblu a fost proiectată în încercarea de a masca intenţionat adevărata natură a activităţii de împrumut şi a maximiza creditul disponibil. Profilul general al acestor contractanţi de împrumuturi nu era tipic pentru tranzacţiile comerciale normale şi nivelul de conectare dintre aceste entităţi demonstrează efortul de a ascunde expunerea reală a băncilor.
La 30 noiembrie 2014, atunci când BNM a impus administrare specială la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, datoriile acestor companii ajungeau la un total de 18 miliarde de lei, se arată în raport.
“Din motive necunoscute, la sfârşitul lunii noiembrie 2014, a avut loc transferul de expunere de la BEM la Banca Socială, culminând cu eliberarea unor noi împrumuturi, între 25-26 noiembrie 2014, în sumă totală de 13,7 miliarde lei, bani acordaţi de Banca Socială firmelor din Grupul Shor: Danmira SRL, Davema Com SRL, Caritas Group SRL, Contrade SRL, Voximar SRL. Aceşti bani au fost transferaţi într-o bancă din Letonia, pe conturi deschise pe numele unor entităţi înregistrate în Marea Britanie şi Hong Kong”, se mai spune în raport. Companiile beneficiare Royalport Limited din Hong Kong, Expovision Logistics şi Danley Impex L. P. din Marea Britanie, au fost înfiinţate cu o lună înainte de efectuarea tranzacţiei.
Toată schema se pare că a fost pusă la punct din anul 2012, atunci când grupul de companii condus de omul de afaceri Ilan Shor a început să preia controlul asupra celor trei bănci prin diferiţi intermediari, presupun experţii de la Kroll.
La final, Kroll susţine că următoarea etapă în investigare ar fi cercetarea mai amănunţită a traseului acestor bani tranzacţionaţi, dar şi evaluarea exactă a prejudiciului creat.
Ilan Shor dezminte toate acuzaţiile care i se aduc privind dosarul Banca de Economii şi spune că situaţia gravă în care s-a pomenit instituţia financiară s-a creat nu ieri, alaltăieri, dar mai înainte. Astfel, omul de afaceri consideră măsura arestului, solicitată de anchetatori, ca fiind una abuzivă. Shor susţine că a colaborat deschis cu organele de anchetă şi s-a prezentat la solicitarea anchetatorilor ori de câte ori a fost citat şi a dat toate declaraţiile necesare.
În acelaşi timp, Ilan Shor susţine că este gata să prezinte probe prin declaraţii şi documente că învinuirile care i se aduc, nu sunt fondate. Imediat după publicarea raportului Kroll, Ilan Shor a fost plasat în arest la domiciliu pe 30 de zile.
În raport, Ilan Shor şi companiile lui figurează peste tot ca cei care realizează tranzacţiile, dar nu ca beneficiari finali.
„Situaţia din sistemul financiar-bancar este una de criză şi trebuie stabilizată de urgenţă”, a declarat premierul Chiril Gaburici în cadrul audierilor din 7 mai în Parlament. El a adăugat că nu s-a luat o decizie privind lichidarea celor trei bănci. Maximum în trei săptămâni, va fi finalizată ancheta internă şi vor urma demisii şi suspendări din funcţie a celor ce se fac vinovaţi de tranzacţiile dubioase de la cele trei bănci.
Prim-ministrul a mai comunicat că un proiect de lege privind crearea Consiliului de supraveghere al Băncii Naţionale se află în procedură de adoptare. De asemenea, pentru a evita blocajele legate de problemele la cele trei bănci, Guvernul a recurs la un şir de acţiuni precum acordarea unor garanţii pentru creditul de urgenţă de 9,5 miliarde de lei oferit de BNM celor trei bănci şi pregătirea unui proiect de lege care va permite preluarea plăţilor aferente depozitelor din cele trei bănci. Urmează ca garanţia pentru depozite să crească de la 7 mii de lei la 30 de mii.
„Când am preluat funcţia de premier, bani nu mai erau. Deci, dacă nu erau, atunci nu mai era nimic de furat”, a menţionat Chiril Gaburici atunci când a fost întrebat de liberalul Mihai Ghimpu dacă şi acum se fură din bănci. „Banii au fost furaţi timp de mai mulţi ani şi este necesar mai mult timp pentru a găsi vinovaţii”, a menţionat şeful cabinetului de miniştri, care a adăugat că este important ca banii să fie găsiţi şi întorşi în Republica Moldova.
“Guvernul nu a luat încă o decizie în privinţa celor trei bănci cu probleme, dar cert este că menţinerea lor presupune cheltuieli mai mari decât lichidarea”, a mai menţionat premierul.
„Din cele trei bănci, obiectiv vorbind, au fost sustraşi toţi banii”, a precizat Gaburici.
Banii au fost scoşi din bănci printr-o metodă clasică de acordare a creditelor, a declarat în cadrul audierilor, Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM.
Schema de care au făcut uz cei din conducerea BEM este una simplă. Se acordau credite care aparent păreau „să fie bune”, dar după o anumită perioadă de timp deveneau neperformante. Pentru a le „acoperi”, băncile ofereau noi credite, care ulterior, la rândul lor, se transformau în credite neperformante. Banii au fost scoşi din bănci prin credite „care nu au fost întoarse niciodată”.
Deoarece de fiecare data suma creditului care urma să acopere precedentul este în creştere, această schemă se cheamă „bulgăre de zăpadă”, care, rostogolindu-se, devine tot mai mare.
„Credite neperformante au fost acordate de BEM aproape în permanenţă. Dacă la Unibank şi la Banca Socială performanţa era cât de cât bună, atunci la BEM, din 2007, profiturile au scăzut în continuu semnificativ. Credite neperformante au fost acordate şi înainte de 2009, şi în perioada 2009-2013 şi după 2013”, a spus guvernatorul.
El a adăugat că Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank nu aveau, în noiembrie 2014, o sumă de 13 miliarde de lei pentru a le scoate din Republica Moldova, cum se vehiculează. „Pierderile de 13 miliarde de lei sunt pure speculaţii şi ar trebui să fie tratate ca atare”, a mai spus guvernatorul. Potrivit acestuia, pierderile se ridică la 9 miliarde de lei sau 450 milioane de euro. Pierderile sunt mari, dar „nu alcătuiesc o pătrime din Produsul Intern Brut”.
Dacă băncile comerciale care au beneficiat de creditul de urgenţă acordat de Banca Naţională a Moldovei în sumă de 9,5 miliarde de lei sub garanţia statului, nu vor întoarce creditele de miliarde până la finele perioadei de creditare, acesta va fi transformat în datorie publică internă, a declarat Dorin Drăguţanu.
„Există o posibilitate reală de recuperare a unei părţi din banii deturnaţi de la cele trei bănci”, a declarat în şedinţa Parlamentului şeful Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru. Recuperarea banilor nu va fi uşoară, în spatele companiilor care au sustras banii stau grupuri de jurişti bine pregătiţi. „Ne aşteaptă procese foarte grele, inclusiv în instanţele de judecată de peste hotare. Noi ştim unde sunt banii, noi ştim cum pot fi recuperaţi. Dar va trebui să mergem în instanţe de judecată, inclusiv peste hotare”, a declarat Chetraru.
Şeful CNA mai spune că raportul Kroll nu a adus nimic nou, chiar dacă organele de drept au avut mari aşteptări. „Noi ştiam despre aceste probleme din start, ştiam chiar mai mult”, a spus Chetraru. Potrivit acestuia, în cazul în care s-ar fi făcut publică situaţia de la aceste bănci, s-ar fi declanşat o criză socială de proporţii.
Rata dobânzii ce urma să fie plătită în ultimii trei ani deponenţilor BEM se ridica la circa 3 miliarde de lei, în condiţiile în care suma depozitelor era de 10 miliarde de lei şi intrarea în criză a băncii ar fi provocat o criză socială de proporţii.
La momentul preluării controlului asupra celor trei bănci de către Ilan Shor, suma creditelor neperformante se ridica la 6 miliarde de lei (Banca Socială – circa 2 miliarde de lei, BEM – circa 3 miliarde de lei, Unibank – 1,2 miliarde de lei), a precizat şeful CNA. După preluarea băncilor, Ilan Shor a făcut plasări peste hotare, la prima vedere perfect legale. „Nici un demers de-al nostru nu a arătat care este substratul acestor plasări”, a menţionat Chetraru.
Directorul CNA presupune că mulţi bani despre care se vorbeşte că ar fi fost scoşi din ţară, de fapt, pot fi găsiţi în Republica Moldova. „Banii sunt în ţară, banii pot fi în Aeroport”, subliniază Chetraru.
Autorităţile sunt hotărâte să continue investigarea internaţională a ceea ce a căpătat deja denumirea de „furtul secolului” din sistemul bancar moldovenesc.
BNM planifică să finalizeze, până la sfârşitul acestei săptămâni, caietul de sarcini pentru organizarea concursului de selectare a companiei care va continua investigaţia începută de Kroll la cele trei bănci aflate sub administrare specială. „La sfârşitul lunii mai-începutul lunii iunie o să avem deja contractul semnat pentru a doua fază”, a anunţat Dorin Drăguţanu. Cea de-a doua fază „este îndreptată nu spre a găsi vinovaţii sau instituţiile care au făcut sau nu au făcut ceva. Concentrarea totală este pe identificarea fondurilor şi activelor deturnate şi începerea procedurilor legale în ţara în care au fost identificate, pe asigurarea acestor active şi, ulterior, recuperarea lor”.
„Investigaţiile respective o să dureze şase-nouă luni şi, evident, vor fi costisitoare”, a adăugat guvernatorul. El a menţionat că „este probabil ca după aceasta investigaţiile să continue”.
Trei lucruri sunt, probabil, cele mai importante în toată istoria cu devalizarea a trei bănci:
– Identificarea activelor scoase din ţară sau care au rămas în Republica Moldova şi recuperarea lor.
– Pedepsirea tuturor persoanelor care se fac vinovate de situaţia în care s-au pomenit cele trei bănci.
– Crearea unor mecanisme ce ar exclude repetarea unor cazuri similare pe viitor.
Vlad Bercu
