Rezervele valutare ale Republicii Moldova au depăşit două miliarde USD la sfârşitul lunii august. Este cel mai mare nivel din ultimi doi ani după dispariţia miliardului din sistemul bancar moldovenesc.
În doar o lună, activele oficiale de rezervă au crescut cu 151,5 milioane USD, iar de la începutul anului – cu 328 milioane USD, potrivit datelor Băncii Naţionale.
Potrivit explicaţiilor băncii centrale, activele oficiale de rezervă s-au majorat, în luna august, ca urmare a intervenţiilor pe piaţa valutară cu cumpărări de valută în sumă de 94,3 milioane USD (inclusiv procurări de valută de la băncile în proces de lichidare în valoare de 0,73 mil. dolari SUA), dar şi a transferării primei tranşe de 67 milioane USD din creditul de 150 milioane de euro oferit de România pentru susţinerea bugetară a Chişinăului.
De asemenea, majorarea rezervelor a avut loc şi ca urmare a aprecierii cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA – 5,99 milioane USD, înregistrarea creditelor şi a granturilor în favoarea Ministerului Finanţelor pentru proiecte investiţionale – 4,14 milioane USD şi veniturile de la gestionarea rezervelor valutare în sumă de 1,86 milioane USD.
În acelaşi timp, micşorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova în sumă de 19,57 milioane USD, plăţile Ministerului Finanţelor din contul proiectelor investiţionale – 2,39 milioane USD şi plăţile externe ale Ministerului Finanţelor în sumă de 1,5 milioane USD.
Maximul istoric al rezervelor valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei a fost înregistrat în decembrie 2013 – 2,827 miliarde USD, iar în următoarea jumătate de an s-au redus cu peste 600 milioane USD după dispariţia miliardului de dolari din Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială. În acea perioadă, BNM a fost nevoită să intervină şi pe piaţa valutară cu vânzări de valută pe fundalul deprecierii leului, care înregistra record după record. În rezultat, inflaţia a explodat, iar BNM a înăsprit politica monetară până la 20 la sută, iar norma rezervelor obligatorii – la 35%, pe care o menţine şi în prezent ca urmare a presiunilor inflaţioniste din exterior şi interior.
După ce, la sfârşitul lunii august, premierul moldovean Pavel Filip s-a întâlnit la Chişinău cu omologul său Dacian Cioloş, premierul român spunea că a doua tranşă din asistenţa financiară rambursabilă pentru Republica Moldova poate să aibă loc după ce va exista o decizie a board-ului Fondului Monetar Internaţional.
“A doua tranşă (...) va fi discutată şi cu Guvernul Republicii Moldova şi poate să aibă loc după ce acest acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional este concretizat. (...) După ce există o decizie a board-ului Fondului Monetar Internaţional, putem trece să discutăm modul şi data la care această a doua tranşă poate să fie livrată”, spunea premierul Dacian Cioloş.
Potrivit lui, “au fost nişte măsuri care au rezultat şi din problemele ridicate chiar de oamenii care erau în stradă acum câteva luni la Chişinău şi au rezultat din nevoia de a progresa pe diferite domenii importante: economic, bancar, financiar, reforma justiţiei în Republica Moldova, iar abordarea pe care noi am avut-o a fost aceea de a încerca să facem în aşa fel, încât acest împrumut pe care România îl acordă Republicii Moldova să deschidă clar calea finanţărilor externe şi din alte surse – de la Fondul Monetar Internaţional, de la Comisia Europeană”.
În urma vizitei FMI de la începutul lunii iulie, şefa misiunii, Ivanna Vladkova-Hollar declara că: “Experţii FMI şi autorităţile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de personal asupra unui program de reforme economice susţinut de un aranjament de finanţare pe 3 ani prin intermediul Mecanismului de finanţare extinsă (EFF) şi Mecanismului extins de creditare (ECF). Accesul la finanţare se propune a fi stabilit la un nivel de 75% din cota Moldovei la FMI (129 milioane DST, sau circa 179 milioane dolari SUA). Acest acord, la nivel de personal, va trebui să fie aprobat de conducerea FMI şi de Consiliul Executiv. Examinarea chestiunii în cauză la Consiliul Executiv se preconizează pentru luna octombrie curent, în cazul în care autorităţile vor implementa setul de acţiuni prioritare”.
FMI spune că finanţarea acordată are ca scop prioritar ameliorarea rapidă şi în avans a situaţiei ce ţine de guvernarea în sectorul financiar şi cadrul de supraveghere a acestui sector. Noul program va juca un rol catalizator în vederea deblocării suportului de la donatori şi susţinerii dezvoltării economice.
Economiştii susţin că sezonul de vară a fost prielnic pentru BNM pentru a-şi suplini rezervele pe fundalul cererii reduse a businessului pentru valută străină. Ultimele date arată că gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 147,7 la sută, comparativ cu 116,8 la sută în luna iunie 2016. În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice a scăzut cu 5,9 mil. USD sau cu 3,7 la sută, în timp ce cererea netă de valută din partea agenţilor economici a înregistrat o diminuare mai accentuată, de 32,9 mil. USD sau 23,8 la sută. Astfel, BNM reuşise să cumpere 74,4 milioane USD în luna iulie.
În aceste condiţii, pe parcursul lunii iulie cursul monedei naţionale a avut o evoluţie stabilă faţă de dolarul american. Respectiv, cursul mediu de schimb în luna iulie a constituit 19,8136 lei, faţă de 19,8179 lei înregistrat în luna iunie.
În ceea ce priveşte structura valutară a ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea cea mai mare a revenit în continuare monedei unice europene (63,5 la sută), urmată de dolarul SUA (22,6 la sută) şi rubla rusească (12,2 la sută).
Economiştii susţin că cererea businessului urmează să se accentueze după începerea sezonului rece, în condiţiile în care atunci va creşte consumul de gaze şi curent electric. În rezultat, cei mai mari furnizori de energie vor avea nevoie de valută.
Banii gasterbaiterilor sunt una din sursele care finanţează balanţa de plăţi şi în mai mare măsură pentru ajutarea consumului. În prezent, aceştia trimit tot mai puţini bani. În luna iulie, prin intermediul băncilor licenţiate, au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 97,28 mil. dolari SUA, mai puţin cu 13,3 la sută faţă perioada anului precedent.
Fluctuaţiile cursului de schimb al valutelor originale faţă de dolarul SUA au contribuit cu 1 punct procentual la scăderea totală a transferurilor în iulie 2016, în timp ce diminuarea efectivă a transferurilor (eliminându-se efectul cursului de schimb prin recalcularea sumelor la cursul perioadei respective a anului precedent) a constituit 12,3 puncte procentuale.
În şapte luni ale anului, volumul total al transferurilor de mijloace băneşti în Moldova a însumat 602,31 mil. dolari, în descreştere cu 60,34 mil. dolari sau cu 9,1%, în comparaţie cu perioada de referinţă a anului trecut.
Cea mai mare parte a transferurilor vin din Federaţia Rusă, circa 4 USD din 10 USD, urmate de Italia şi Spania. Cele mai multe transferuri au fost făcute în USD – peste 40%, urmate de cele în euro şi ruble ruseşti.
Victor URSU
