Cererea economiei pentru creditele bancare este în scădere. Datele Băncii Naţionale a Moldovei arată că soldul creditelor în monedă naţională a scăzut cu 767,4 mil. lei (2,0 la sută) şi cu 441,7 mil. lei (2,0 la sută) a creditelor în valută străină.
Criza bancară din 2014 şi înăsprirea politicilor de supraveghere bancară de către Banca Naţională au dus la scăderea puternică a volumului total de credite oferite de sectorul bancar economiei naţionale. Astfel, în anul 2013 volumul total al creditelor oferite de sectorul bancar a atins nivelul maxim istoric de 42,2 miliarde lei.
Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Sergiu Cioclea, susţinea că băncile dispun de lichiditate de peste 7 miliarde de lei cu care pot fi acordate credite economiei.
Economiştii susţin că businessul autohton se confruntă cu o lipsă de capitalizare şi apelează la bănci ca la o resursă de capital or, băncile nu îşi pot asuma rolul de pompier, în condiţiile în care riscul este prea mare. Băncile, relativ, oferă credite ieftine, dar banii care sunt luaţi trebuie întorşi.
Pe de altă parte, oamenii de afaceri susţin că băncile tratează cu superficialitate modelele de business ale clienţilor. Ba mai mult, se cer tot felul de acte justificative, care tergiversează acordarea unui împrumut.
Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, estimează că în acest an volumul total de împrumuturi oferit de sectorul bancar va constitui doar 34,2 miliarde lei, o reducere de 8 miliarde lei. Putem constata că reducerea volumului total de credite s-a petrecut în perioada 2014–1017. Anul 2017 este unul de stabilizare, însă nu de creştere a volumului de credite oferit de sectorul bancar.
“Pe acest fundal urmărim o creştere semnificativă a volumului de creditare a economiei din partea sectorului non-bancar, care în acest an va atinge nivelul de 6,7 miliarde lei, o creştere de 3,4 miliarde lei comparativ cu anul de referinţă 2013”, a spus Ioniţă.
Drept consecinţă, în 2017 vom înregistra o uşoară creştere cu 0,6 miliarde lei a volumului total de credite oferite economiei, însă această creştere pentru prima dată se datorează nu sectorului bancar, dar celui non-bancar.
“Dacă raportăm la PIB, atunci observăm că prăbuşirea creditării economiei de către sectorul bancar în perioada 2013–2017 de la 42% din PIB la 23,9% din PIB a fost parţial amortizată de creşterea volumului de credite oferite de sectorul non-bancar de la 3,3% din PIB în 2013 la 4,7% în 2017. Reducerea creditelor oferite de către bănci s-a produs din cauza a doi factori: 1. Scăderea cererii din partea agenţilor economici 2. Înăsprirea supravegherii BNM asupra politicii de creditare a băncilor comerciale. Politica severă a BNM a dus la faptul că acum trei-patru ani agenţii economici care obţineau credite de la bănci, în prezent sunt văzuţi drept debitori îndoielnici. La rândul lor, aceşti agenţi economici au început să caute alternative de finanţare şi le-au găsit în companiile non-bancare. De fapt, asistăm la două procese: clienţii migrează de la bănci spre non-bancar şi banii migrează din bănci în non-bancar. Tendinţa poate însemna un început al restructurării pieţei financiare unde băncile comerciale se vor concentra pe clienţii mari şi proiectele de anvergură, iar non-bancarul pe clienţii mici, ceea ce va creşte calitatea creditării. Băncile comerciale vor prefera să ofere două-trei credite de 100-200 milioane de lei unei companii de microcreditare în locul miilor de microcredite la sute de agenţi economici”, este de părere economistul.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, pe parcursul trimestrului III al anului 2017, activele sectorului bancar au continuat să crească, băncile menţinând capitalul, lichiditatea şi profitabilitatea la un nivel înalt. Totodată, creditele neperformante au înregistrat o descreştere uşoară. De asemenea, se menţine trendul descrescător al activităţii de creditare.
Astfel, activele totale au constituit 77,5 miliarde lei, majorându-se pe parcursul trimestrului III al anului 2017 cu 3,4 la sută, în principal, din contul creşterii activelor lichide. La sfârşitul lunii septembrie portofoliul de credite brut a constituit 43,6 la sută din totalul activelor sau 33,8 miliarde lei, micşorându-se pe parcursul trimestrului cu 1,1 la sută.
Nivelul înalt al indicatorului suficienţei capitalului ponderat la risc (media pe sector – 30,7 la sută, limita reglementată pentru fiecare bancă ≥16 la sută) a permis băncilor absorbirea pierderilor legate de înrăutăţirea calităţii creditelor. Concomitent, toate băncile respectă limita reglementată, aceasta variind între 23,8 la sută şi 100,0 la sută. Pentru unele bănci consolidarea capitalului rămâne a fi una dintre ariile prioritare.
Pe parcursul trimestrului III 2017, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubios şi compromis) în totalul creditelor a descrescut cu 0,2 p.p., constituind 17,4 la sută la 30.09.2017. Indicatorul menţionat variază de la o bancă la alta, valoarea cea mai mare constituind 33,7 la sută.
La sfârşitul lunii septembrie, profitul a însumat 1,4 miliarde lei şi, comparativ cu perioada similară a anului precedent, s-a majorat cu 3,8 la sută.
Rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului la 30.09.2017 pe sector au constituit 2,4 la sută şi, respectiv, 14,3 la sută, fiind aproximativ la acelaşi nivel comparativ cu sfârşitul trimestrului II 2017. Marja netă a dobânzii a constituit 4,7 la sută la 30.09.2017, fiind în descreştere cu 0,1 p.p. faţă de sfârşitul trimestrului precedent.
“Banca Naţională a înăsprit condiţiile de creditare faţă de bănci, drept consecinţă băncile comerciale oferă foarte dificil credite agenţilor economici. În schimb, ele oferă aceste credite companiilor de microfinanţare, care la rândul lor acordă împrumuturi agenţilor economici. Însă creditele ieftine oferite de companiile de microfinanţare nu sunt supravegheate de Banca Naţională. În consecinţă, o parte din bani din sectorul bancar supravegheat de Banca Naţională, pleacă spre sectorul non-bancar care nu este supravegheat de Banca Naţională”, a declarat Ioniţă.
În opinia lui, motive de îngrijorare, cel puţin la etapa dată, nu sunt, deoarece calitatea creditelor în sectorul non-bancar este de 5-6 ori mai bună decât în sectorul bancar, cota creditelor neperformante în sectorul non-bancar este 2,5-3,5%, comparativ cu 16% din sectorul bancar.
Deci, criza bancară din 2014 are un efect neaşteptat: a dus la dezvoltarea accelerată a serviciilor non-bancare. Fapt care ridică din nou în agenda publică subiectul de reglementare unică a sectorului bancar şi non-bancar, dar despre aceasta cu altă ocazie.
Totodată, BNM spune că evoluţia negativă a soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de scăderea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public, faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat şi faţă de mediul financiar nebancar cu 65,6 mil. lei (6,8 la sută), cu 347,5 mil. lei (2,9 la sută) şi, respectiv, cu 45,6 mil. lei (6,3 la sută). În acelaşi timp, soldul cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) a crescut cu 17,0 mil. lei (0,2 la sută).
Victor URSU
