Situaţia economică dificilă în care s-a pomenit Republica Moldova, dă primele semne. Creditele neperformante fiind unul dintre indicatori. Rata împrumuturilor neperformante a urcat cu 1,1 puncte procentuale, până la 14% în aprilie şi cu 1,63 p.p. mai mult faţă de anul precedent.
La sfârşitul lunii aprilie, suma totală a creditelor expirate a constituit 6,790 miliarde de lei, volumul fiind pompat în sus de către cele trei bănci problematice: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibak. Astfel, cele trei instituţii financiare cumulau 45% din totalul împrumuturilor expirate: Banca de Economii – 989,4 mil. de lei, Banca Socială – 1,425 miliarde lei şi Unibank – 652,45 mil. de lei.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, doar la Unibank ponderea creditelor neperformante timp de o lună a crescut de la 11% până la 75%. La Banca de Economii, ponderea creditelor neperformante, la sfârşitul lunii aprilie 2015, a constituit 79,22%, la Unibank – 75,22%, la Banca Socială – 37,27%. La Banca de Economii şi Banca Socială aceşti indicatori, acum o lună, erau la acelaşi nivel, constituind 77,23% şi, respectiv, 36,41%, iar la Unibank ponderea creditelor neperformante constituia doar 10,97%. În aprilie 2014, ponderea creditelor neperformante la Banca de Economii constituia 53,21%, la Banca Socială – 14,34%, iar la Unibank – 8,84%.
Printre celelalte bănci, cea mai mare rată a creditelor neperformante s-a înregistrat la BCR Chişinau – 31,13% faţă de 31,37% în martie şi 23,88% – în aprilie anul trecut.
Datoriile la credite (suma de bază), la sfârşitul lunii aprilie 2015, au însumat 41,8 miliarde de lei, cu 0,3% mai puţin faţă de luna precedentă şi cu 3,6% faţă de luna aprilie 2014.
Economiştii susţin că situaţia s-ar putea agrava şi la celelalte bănci în următoarele luni, iar rata creditelor neperformante va urca şi mai mult, în condiţiile în care se va înregistra o contractare a afacerilor din Republica Moldova. Indicatorul care arată acest lucru sunt exporturile, care în patru luni din 2015 s-au comprimat cu 16,7%, la 639,4 mil. USD, iar aceasta înseamnă mai puţină valută în ţară, ceea ce pune o presiune pe cursul valutar.
„Creşterea creditelor neperformante reprezintă un risc iminent pentru sectorul bancar al Moldovei. Înrăutăţirea perspectivelor economice pentru anul 2015 va determina reducerea veniturilor populaţiei şi companiilor şi va cauza dificultăţi sporite în rambursarea creditelor. Pe de altă parte, devalorizarea leului deja a generat cheltuieli suplimentare pentru debitorii care obţin venituri în lei la efectuarea plăţilor aferente creditelor în valută”, potrivit unei analize a sistemului bancar, efectuată de Alexandru Fala de la Expert Grup.
El spune că o eventuală oscilaţie mai puternică pe piaţa valutară, în paralel cu anticipările pesimiste ale populaţiei, ar putea duce la retragerea semnificativă a depozitelor bancare. O asemenea evoluţie a situaţiei ar putea determina reducerea lichidităţii băncilor, iar realizarea acestui scenariu ar putea rămâne constantă pe tot parcursul anului 2015. Totuşi, în ultimii ani băncile din Moldova au acumulat active lichide, ceea ce va putea micşora impactul negativ al retragerii mijloacelor din depozitele bancare.
Alexandru Fala constată o lipsă de încredere a populaţiei în instituţiile publice, în condiţiile în care toate structurile responsabile pentru securitatea economică, practic, au dat undă verde, în mod tacit, realizării tranzacţiilor frauduloase din sectorul financiar. Acest fapt a determinat scăderea bruscă a încrederii populaţiei în aceste instituţii. În afară de aceasta, ilegalităţile constante în sectorul financiar au cauzat diminuarea încrederii populaţiei în bănci, iar neîncrederea în structurile publice şi instituţiile financiare, în condiţiile instabilităţii economice, ar putea duce la consecinţe şi mai nefavorabile. Astfel, în contextul oscilaţiilor financiare nefavorabile, populaţia ar putea fi indignată de declaraţiile reprezentanţilor puterii şi ar putea acţiona contrar recomandărilor funcţionarilor.
Economistul menţionează că de înrăutăţirea situaţiei în sectorul bancar sunt responsabile şi structurile publice menite să asigure securitatea economică a statului, care nu au întreprins măsurile necesare. Instituirea administrării speciale la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, creditarea acestor bănci şi investigaţia efectuată de Comisia parlamentară specială au fost acţiuni întârziate, menite doar să atenueze consecinţele operaţiunilor frauduloase. După cum specifică Alexandru Fala, dispunând de instrumentele necesare, instituţiile de stat nu le-au folosit pentru prevenirea realizării operaţiunilor dubioase. El a reamintit că Legea instituţiilor financiare prevede în mod direct că BNM poate restricţiona activitatea băncilor, poate delimita, suspenda sau interzice anumite tranzacţii sau operaţiuni în condiţiile în care acestea reprezintă pericol pentru interesele deponenţilor sau banca este antrenată în operaţiuni riscante sau dubioase.
La sfârşitul săptămânii trecute, cele mai mari trei bănci din Republica Moldova, Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank, au intrat sub supravegherea specială a băncii centrale. BNM şi-a argumentat decizia prin obţinerea unui volum mai mare de informaţii de la cele trei bănci în beneficiul deponenţilor şi acţionarilor băncii. Ulterior, cele trei bănci au emis câte un comunicat de presă în care anunţau că lucrează în regim normal, iar supravegherea specială nu presupune înlocuirea managementului băncii.
Directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupuşor, scria pe o reţea de socializare că: „regimul de supraveghere specială este total diferit de regimul de administrare specială. Deci, nu trebuie să punem pe acelaşi cântar situaţia de la Moldova Agroindbank, Victoriabank şi Moldindconbank cu cea de la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială”.
Potrivit acestuia, situaţia financiară de la cele trei bănci este mai bună decât la majoritatea băncilor moldoveneşti, iar comparativ cu anul precedent, acestea şi-au consolidat poziţiile pe piaţă.
Lupuşor spune că BNM a apelat la acest instrument de reglementare bancară pentru a facilita procesul de investigaţii pe marginea fraudelor de la BEM, BS, UB (MAIB, VB şi MICB au făcut plasamente la BEM, BS, şi UB), dar şi pentru preveni o eventuală agravare a situaţiei financiare la MAIB, VB şi MICB. „BNM în mod urgent trebuie să-şi eficientizeze procesul de comunicare cu publicul, pentru a explica mai bine deciziile sale şi a nu alimenta panica nefondată”, scrie acesta pe reţeaua de socializare.
Legea instituţiilor financiare spune că supravegherea specială se instituie pentru urmărirea modului în care consiliul, organul executiv şi administratorii băncii acţionează pentru stabilirea şi aplicarea măsurilor necesare de remediere a încălcărilor şi deficienţelor sau, după caz, a recomandărilor formulate de comisie sau a măsurilor dispuse de Banca Naţională potrivit prezentei legi.
În lege se mai spune că membrii comisiei de supraveghere specială au acces la toate informaţiile, documentele şi registrele băncii, fiind obligaţi să păstreze secretul profesional privind operaţiunile acesteia.
Comisia de supraveghere specială prezintă Băncii Naţionale rapoarte periodice şi recomandări referitoare la situaţia băncii. Recomandările trebuie să întrunească următoarele criterii: a) să conţină propuneri privind modul cel mai rapid şi economic de remediere a încălcărilor şi deficienţelor; b) să prevadă minimizarea riscului pentru deponenţi şi alţi creditori ai băncii, precum şi pentru stabilitatea financiară.
Victor URSU
