Băncile au ademenit străinii pentru investiţii

Stocul investiţiilor străine directe în Republica Moldova a înregistrat o creştere anemică de doar 1,2% în trimestrul unu al anului 2016, pe fundalul recesiunii economice. Pe parcursul primului trimestru 2016 au fost înregistrate intrări nete de capital în valoare de 37,36 mil. USD.

Potrivit informaţiilor Băncii Naţionale a Moldovei, principala activitate economică care a beneficiat de investiţii străine rămâne activitatea financiară (25 la sută) urmată de industria prelucrătoare (23,4 la sută). Alte activităţi care au atras investitori străini au fost: comerţul, tranzacţiile imobiliare, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transporturile şi telecomunicaţiile, şi industria energetică.

În distribuţia geografică a capitalului social acumulat, investitorilor din ţările UE le-a revenit ponderea majoritară – 52,2 la sută. Investitorii din ţările CSI au deţinut o pondere de 11,1 la sută din totalul capitalului social acumulat, iar cei proveniţi din alte ţări deţin investiţii în proporţie de 36,7 la sută.

Economiştii sunt de părere că Republica Moldova continuă să sufere de o lipsă acută de investitori străini. Or, remitenţele rămân principala sursă care menţine economia moldovenească pe linia de plutire. Dacă investitorii străini ocolesc ţara noastră, înseamnă că ei găsesc ţări mai bune în regiune, de exemplu, în România sau Ucraina. Totodată, aceasta este o demonstraţie a faptului cât de deschisă şi de atractivă este economia noastră pentru străini.

Tendinţe investiţionale

Stocul de investiţii străine directe acumulate la sfârşitul primului trimestru 2016 a fost evaluat la 3,5 miliarde USD, dintre care capitalul social şi venitul reinvestit deţin o pondere de 73,8 la sută, iar împrumuturile intragrup (alt capital) – 26,2 la sută.

Poziţia investiţională internaţională a Republicii Moldova şi-a continuat tendinţa din ultima perioadă, înregistrând un sold net debitor de 5,831.37 mil. USD, în creştere cu 2,1 la sută faţă de cel înregistrat la finele anului 2015. Creşterea soldului debitor al poziţiei investiţionale internaţionale a Republicii Moldova pe parcursul primului trimestru 2016 a fost determinată de tranzacţiile nete cu nerezidenţii (-69,88 mil. USD), de schimbările de preţ (-2,17 mil. USD) şi de fluctuaţia ratei de schimb a valutelor originale faţă de dolarul SUA (-45,89 mil. USD), ceea ce a cauzat deteriorarea poziţiei la finele primului trimestru 2016 în valoare de 117,94 mil. USD.

Moldovenii cumpără imobile şi investesc în companii

În ceea ce priveşte fluxul investiţiilor moldovenilor în străinătate, acestea au însumat 2,62 mil. USD în primul trimestru al anului 2016. Investiţiile directe peste hotare sunt preponderent în formă de participare a investitorilor autohtoni la capitalul social al companiilor străine şi achiziţii de imobile. În trimestrul unu, în Republica Moldova achiziţiile imobilelor şi investiţiile în capitalul social al companiilor au constituit 1,20 mil. USD, faţă de 1,73 milioane.

BNM explică faptul că ieşirile aferente investiţiilor directe în economia naţională au înregistrat 14,07 mil. USD, ca rezultat al rambursărilor (programate conform orarului) de împrumuturi intragrup contractate anterior de către agenţii economici rezidenţi de la investitori străini direcţi (12,30 mil. USD), al retragerii capitalului social (1,20 mil. USD), precum şi al acordării de împrumuturi investitorilor străini (0,57 mil. USD).

Strategia de atragere a investiţiilor impulsionează exporturile

Investitorii străini ocolesc Republica Moldova când este vorba de investiţii în condiţiile în care climatul de afaceri nu este unul prietenos. Mai ales după dispariţia unui miliard de lei din trei bănci moldoveneşti. Economiştii sunt de părere că principalele impedimente care ţin la distanţă investitorii sunt corupţia, instabilitatea politică, calificarea forţei de muncă, legislaţia rigidă a muncii, infrastructura, cadrul legal şi instituţional slab, precum şi ineficienţa mecanismelor de protecţie a investitorilor.

La începutul lunii martie, Guvernul a aprobat “Strategia de Atragere a Investiţiilor pentru Promovarea Exporturilor pentru anii 2016-2020”. Documentul se axează pe atragerea investiţiilor străine directe în sectoarele economiei orientate spre export şi vine să faciliteze implementarea angajamentelor asumate de Guvern în cadrul Acordului de Asociere cu UE. Autorităţile îşi propun ca până în anul 2020 să atragă investiţii străine directe în sumă de 380 mil. USD. Conform estimărilor, efectul proiectelor va aduce în buget 232 milioane dolari SUA sub formă de venituri fiscale (61%). De asemenea, se urmăreşte crearea a cel puţin 10 mii de locuri de muncă, creşterea volumului exporturilor de bunuri până la 3 miliarde dolari SUA, iar exporturile de servicii până la 1,2 miliarde dolari SUA.

Totodată, Strategia atrage o atenţie specială investiţiilor locale, îmbunătăţirii climatului de afaceri, dezvoltării şi integrării internaţionale a IMM-urilor. În acest context, IMM-urile ar putea deveni subcontractanţi (prestatori de materii prime, părţi-componente, servicii de logistică/instruire/catering etc.) ai întreprinderilor mari (inclusiv, a acelor care beneficiază de investiţii străine directe) şi ar putea să exporte.

De asemenea, efectele fiscale ale locurilor de muncă create în rezultatul implementării cu succes a Strategiei vor depăşi de câteva ori costurile totale. Potrivit estimărilor, ar putea fi aduse la buget aproape 455 milioane lei sub formă de încasări din impozitul pe venit, iar alte 1,4 miliarde lei ar putea intra, până în 2020, în bugetele CNAS şi CNAM sub formă de contribuţii de asigurări sociale şi medicale.

Economiştii sunt de părere că principalele instituţii ale statului care împiedică activitatea businessului sunt vama şi fiscul. Acţiunile lor sunt îndreptate împotriva investitorilor, fiind axate doar pe amenzi şi sancţiuni, iar bugetul naţional şi acum are drept sursă de venit un plan de amenzi şi sancţiuni financiare. Aceste constrângeri reduc simţitor din atractivitatea investiţională.

La şedinţa consiliului pentru promovarea investiţiilor, premierul Pavel Filip declara săptămâna trecută că „Investiţiile nu vin pur şi simplu în ţară, statul trebuie să devină atractiv pentru oamenii de afaceri. Totodată, atunci când vorbesc despre investiţii, nu mă refer doar la cele externe, trebuie să reuşim să convingem şi oamenii de afaceri din Republica Moldova să-şi dezvolte activitatea. În acest sens, vreau ca acest Consiliu nou-creat nu doar să asigure un dialog eficient între Guvern şi întreprinzători, dar şi să reprezinte o platformă de generare a soluţiilor concrete la problemele identificate şi să faciliteze activitatea comunităţii de business”, a menţionat Pavel Filip.

Alex Kremer, directorul regional al Băncii Mondiale, susţinea anterior într-un interviu pentru Europa Liberă că autorităţile trebuie să facă tot posibilul pentru a restabili încrederea investitorilor şi mediului de afaceri. “Guvernul Filip a spus că de data aceasta dezideratul este real. Vom vedea atunci când vom desfăşura sondajul dacă într-adevăr se va întâmpla. Eu am încredere în oameni şi sper că, dacă o persoană îţi dă anumite asigurări că se va întâmpla ceva, nu am niciun drept să nu-l cred, până când nu sunt dovezi inverse. Respectiv, le dăm ocazia să se manifeste şi să vedem ce se va întâmpla. La moment, vorbim foarte des cu noul guvernator al Băncii Naţionale, domnul Cioclea, care are de-a face acum cu un şir de probleme foarte semnificative din sectorul bancar”, spunea Kremer.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.28 (649) din 13 iulie 2016