Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a decis, cu vot unanim, să diminueze rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,75 la sută anual, se arată în decizia de politică monetară a băncii centrale.
BNM susţine că decizia are un caracter stimulativ şi este orientată spre atingerea obiectivului fundamental, precum şi spre susţinerea procesului de creditare pentru a sprijini cererea agregată internă şi, astfel, economia naţională.
Presiunile dezinflaţioniste relaxează instrumentele de politică monetară
Hotărârea a fost luată în condiţiile în care evoluţia preţurilor de consum este determinată de presiuni dezinflaţioniste manifestate atât în mediul intern, cât şi cel extern. Acestea se referă, pe de o parte, la menţinerea efectelor negative ale cererii agregate, la diminuarea tarifelor reglementate pentru energia electrică, aprecierea monedei naţionale, iar pe de altă parte, la dinamica inferioară a preţurilor la resursele energetice şi produsele alimentare internaţionale şi diminuarea activităţii economice pe plan global.
În cadrul şedinţei s-a decis, de asemenea, că ratele de dobândă la creditele overnight se vor diminua până la nivelul de 5,25 la sută anual, iar cele la depozitele overnight – până la nivelul de 0,25 la sută anual.
Cât priveşte norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă, aceasta va fi majorată cu câte 1,5 p.p. până la 30,0 la sută din baza de calcul, pentru perioadele de aplicare 16 octombrie – 15 noiembrie 2020 şi, respectiv, 16 noiembrie – 15 decembrie 2020. Decizia vine să echilibreze în continuare aplicarea acestui instrument de politică monetară pentru a optimiza intermedierea financiară din sectorul bancar şi a consolida mecanismul de transmisie a politicii monetare şi valutare.
Astfel, BNM utilizează întreg arsenalul de instrumente de politică monetară pentru menţinerea inflaţiei în intervalul de variaţie de la ţinta de 5,0 la sută anual – condiţionată şi de o activitate economică sustenabilă, însă pentru susţinerea şi amplificarea acestui efect sunt necesare şi alte măsuri stimulative, inclusiv de ordin fiscal, bugetar, structural etc.
Decizia a fost adoptată în baza datelor recente care au confirmat principalele ipoteze şi concluzii reflectate în Raportul asupra inflaţiei nr. 3, 2020. Totodată pe fundalul amplificării presiunilor dezinflaţioniste menţionate mai sus, este posibil ca, în anul curent, inflaţia să coboare sub intervalul de variaţie de ±1,5 p.p., de la ţinta de 5,0 la sută, unde se va menţine până la sfârşitul anului viitor.
BNM monitorizează încontinuu situaţia macroeconomică determinată de implicaţiile pandemiei şi, la momentul oportun, fără a prejudicia obiectivul său fundamental de asigurare a stabilităţii preţurilor, va veni cu măsurile necesare pentru menţinerea unui nivel suficient de lichiditate a băncilor licenţiate, în susţinerea unui sistem bancar viabil şi stabil.
“La începutul anului 2020, creşterea economică a fost una modestă, dar superioară celei de la finele anului precedent. Totodată, aceasta a fost superioară valorii anticipate în cadrul rundei de prognoză din luna aprilie 2020. În acest fel, în trimestrul I 2020, PIB-ul a fost cu 0,9 la sută superior nivelului din perioada similară a anului 2019. În acelaşi timp, seria ajustată sezonier reflectă o creştere de 0,5 la sută a PIB comparativ cu trimestrul IV 2019. Evoluţia PIB-lui s-a datorat unui impact pronunţat generat de dinamica investiţiilor, care a fost compensat de contribuţia negativă din partea consumului intern şi a exportului net. Dinamica negativă a consumului populaţiei a exercitat presiuni dezinflaţioniste la începutul anului curent, fapt reflectat de valorile modeste ale inflaţiei de bază”, potrivit Raportului asupra inflaţiei.
Accelerarea componentei investiţionale s-a reflectat în creşterea semnificativă a sectorului de construcţii. Celelalte sectoare ale economiei au manifestat o dinamică mai modestă. În trimestrul II 2020, în mare parte, în contextul măsurilor de oprire a răspândirii COVID-19 şi a impactului acestuia asupra activităţii economice, PIB-ul va înregistra o dinamică negativă, fapt reflectat de majoritatea indicatorilor economici publicaţi pentru perioada aprilie-mai 2020. În acest fel, indicatorii cu privire la producţia industrială, transporturi, comerţul intern şi extern au înregistrat diminuări pronunţate în trimestrul II 2020 comparativ cu perioada similară a anului precedent. La începutul anului curent, indicatorii principali cu privire la forţa de muncă au continuat dinamica negativă observată şi în anul precedent. În acest sens, populaţia economic activă şi populaţia ocupată s-a diminuat comparativ cu trimestrul I 2019.
În trimestrul II 2020, în economia mondială a fost înregistrată cea mai profundă recesiune din ultimul secol. În luna aprilie, economia mondială practic s-a oprit, în condiţiile carantinei legate de COVID-19 şi abia începând cu a doua jumătate a lunii mai unele ţări au slăbit restricţiile impuse din cauza pandemiei şi anumite sectoare ale economiei şi-au reluat activitatea. Cel mai afectat a fost sectorul serviciilor, în special turismul, transportul aerian de pasageri şi alte activităţi conexe. Acest lucru a determinat ca FMI să diminueze şi mai mult prognoza privind evoluţia economiei mondiale în anul curent, anticipând o contractare de 4,9 la sută la nivel mondial, dintre care 8,0 la sută – în economiile avansate şi 3,0 la sută – în economiile emergente. În anul 2021, FMI anticipează o creştere economică substanţială, însă insuficientă pentru a atinge nivelurile de dinaintea crizei pandemice. Actualmente, cea mai mare provocare pentru economia mondială este crearea unui vaccin împotriva COVID-19, care ar contribui la revenirea la normalitate.
În acelaşi timp, în aprilie, atât ţările participante la acordul OPEC+, cât şi SUA, şi alte ţări producătoare de petrol, au decis să limiteze producţia de petrol cu 9,7 milioane barili pe zi până în luna iunie 2020, pentru a elimina surplusul exagerat apărut în urma scăderii bruşte a cererii mondiale. Acest acord a fost prelungit, cu aceeaşi cotă, de OPEC+ la summit-ul ordinar din iunie pentru încă o lună, iar pentru luna august s-a decis limitarea producţiei de petrol cu 7,7 milioane de barili pe zi, datorită recuperării treptate a cererii mondiale. Aceste acţiuni concertate a producătorilor de petrol au permis creşterea preţurilor la petrol cu peste 40 de dolari SUA/baril.
În ceea ce priveşte dolarul SUA, el s-a depreciat treptat odată cu ridicarea interdicţiilor impuse în contextul pandemiei în mai multe economii, înregistrarea în continuare a unui număr mare de infectări cu COVID-19 în SUA şi incertitudinile legate de alegerile prezidenţiale în SUA. Un alt factor care a perturbat piaţa valutară a fost intensificarea tensiunilor între SUA şi China.
Moneda unică europeană s-a apreciat după ce, la şedinţa din 4 iunie 2020, BCE a majorat pachetul aferent programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (PEPP) cu 600 miliarde de euro, până la valoarea totală de 1350 miliarde de euro. Totodată, discuţiile în cadrul Comisiei Europene privind pachetul de urgenţă de 750 miliarde de euro au sporit încrederea investitorilor în consolidarea fiscală a zonei euro.
Victor Ursu
