Relativ recent, Banca Mondială a venit cu unele modificări în ceea ce priveşte estimările evoluţiei economiei moldoveneşti în anul 2019. Prezentarea unor estimări de acest gen este nu doar tradiţională, ci şi vitală pentru un motor de generare cum este economia ţării noastre. Regularitatea cu care se face este cerută de schimbările care se produc la nivel de politici, promovate prin decizii mai mult sau mai puţin curajoase de către cabinetul de miniştri. Conform estimărilor BM, în anul curent se merge pe o scădere de până la 3,4 la sută, după ce în ianuarie anul curent, raportul „Global Economic Prospects” (Perspectivele Economice Globale) indica un avans al economiei de 3,8 la sută.
Desigur că Banca Mondială nu proiectează doar cifre pe un ecran expus în faţa celor interesaţi, ci, după o analiză atentă, pune pe tapet şi cauzele unor asemenea schimbări. Aşa cum s-a spus, “ritmurile de creştere vor fi mai modeste pe termen mediu, ca urmare a cererii externe şi interne mai slabe”. Potrivit lui Marcel Chistruga, expertul Băncii Mondiale, printre deciziile guvernării care au schimbat sau vor schimba datele în rapoartele făcute periodic, un rol important trebuie dat în această perioadă caracterului expansionist al modificărilor din politica fiscală. Această relaxare oferită economiei va influenţa creşterea economică în anul 2019, tot aşa cum şi “normalizarea condiţiilor de intermediere financiară va juca un rol important”.
Atunci când se face referinţă la măsuri expansioniste, trebuie să avem în vedere, înainte de toate, mica reformă fiscală, criticată de unii experţi mai mult ca tribut al unor angajamente noneconomice pe care le aveau de onorat. Aceleaşi intervenţii pe domeniul fiscalităţii au fost, însă, salutate de mediul de afaceri.
Modificările vizau majorarea scutirii personale până la 24 000 lei anual, iar pentru persoanele cu dizabilităţi în legătură cu participarea în acţiuni de luptă pentru integritatea ţării şi din Afganistan – de la 16800 de lei până la 30 000 de lei. Pentru familiile cu copii se majora scutirea pentru persoane întreţinute de la 2 520 de lei până la 3000 de lei, iar în cazul persoanelor întreţinute cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, de la 11 280 până la 18 000 de lei.
Prin aceleaşi schimbări se reduce contribuţia de asigurări sociale achitate de angajatorul din sectorul privat, instituţiile de învăţământ superior şi instituţiile medico-sanitare de la 23% la 18%. Cea achitată de angajatorii din sectorul privat ce activează în condiţii speciale de la 33% la 26%, iar cea a angajatorilor din agricultură – de la 16% la 12%.
Documentul intrat în vigoare la 1 octombrie prevede şi introducerea unei noi cote reduse a TVA în mărime de 10% pentru serviciile de cazare, precum şi pentru produsele alimentare, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenţii economici în cadrul activităţii de cazare şi alimentaţie publică.
Aşa cum am spus, la data respectivă se formulau şi unele îngrijorări legate de anumite riscuri privind acumulările la buget. Practica a demonstrat, însă, că de cele mai multe ori, asemenea măsură de relaxare identifică motive de disciplinare a contribuabilului.
Dovadă sunt chiar datele pentru prima lună a anului curent. Pentru ianuarie, Fiscul raporta un nou record de acumulări la Bugetul Public Naţional, veniturile acumulate cifrându-se la 2,9 miliarde de lei, cu 8,5 la sută mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
La cele patru componente ale Bugetului public naţional, cea mai mare creştere s-a înregistrat la Bugetul de Stat şi la Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. O scădere uşoară de acumulări s-a înregistrat la bugetele locale.
La Bugetul de stat, pe parcursul lunii ianuarie, au fost încasate 1,3 miliarde lei, cu 11,4% mai mult decât în ianuarie 2018. La Bugetele locale s-au înregistrat 292,7 milioane lei, mai puţin cu 1,1%.
Revenind la estimările Băncii Mondiale, aceasta constată că se aşteaptă la o creştere economică în Republica Moldova în anul 2020 cu 3,6 la sută, iar în 2021 – cu 3,8 la sută. „Impactul politicilor fiscale expansioniste se va disipa, astfel că vor fi importante, pentru a menţine creşterea, încrederea consumatorilor, dar şi a mediului de afaceri. Şi aceste lucruri trebuie să meargă în paralel cu îmbunătăţirea condiţiilor de creditare”, consideră expertul Marcel Chistruga.
Contribuţia majoră „va veni din partea industriei şi serviciilor, pe când contribuţia sectorului agricol, după atâţia ani de recolte bune, va fi una marginală. Şi asta în condiţiile în care nu vom avea şocuri climaterice”. Parte bună a trecerii agriculturii pe plan secund e că această calitate de locomotivă a creşterii trebuie să revină unor domenii mai puţin expuse unor riscuri şi ale căror evoluţii poartă un caracter constant, fără anotimpuri şi fără riscuri prea mari.
Constantin Olteanu
