Autorităţile de la Chişinău vor să limiteze intrarea investitorilor din zonele offshore pentru evitarea spălării banilor şi a eschivării de la achitarea taxelor. Aceste prevederi se conţin într-un proiect de lege aprobat săptămâna trecută de Guvern.
În proiectul de lege se spune că modificările propuse vor permite conformarea actelor normative supuse amendării la standardele internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor. Legea se axează în mare parte pe obligarea autorităţilor publice care reglementează activitatea agenţilor economici pe tot lanţul de desfăşurare a afacerii să implementeze standardele internaţionale de transparenţă. În mod special, proiectul stabileşte restricţii pentru asociaţii care provin din jurisdicţii ce nu respectă standardele de transparenţă.
Legea limitează rulajul companiilor cu investitori din zonele offshore. Astfel, pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor, Camera Înregistrării de Stat, fiind investită cu atribuţii de înregistrare a dreptului de proprietate, are calitatea de a raporta în decurs de 10 zile tranzacţiile realizate în numerar cu o valoare de cel puţin 100 mii lei ori mai multe operaţiuni în numerar, care par a avea legătură între ele.
În acelaşi timp, în cazul depistării persoanelor juridice sau fizice care nu implementează standardele internaţionale de transparenţă, Camera Înregistrării de Stat transmite informaţia Serviciului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.
“Valorile mobiliare ale societăţilor pe acţiuni ce reprezintă o instituţie financiară, un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, o societate de asigurări, un fond nestatal de pensii, o societate comercială ale cărei acţiuni se cotează la Bursa de Valori, nu pot fi deţinute direct sau indirect de persoane juridice sau fizice care provin din jurisdicţii ce nu respectă standardele de transparenţă”, se mai menţionează în proiectul de lege, care spune că nu vor fi aprobate şi admise spre tranzacţionare pe pieţele reglementate instrumentele financiare emise de persoane care provin direct sau indirect din jurisdicţii ce nu implementează standardele de transparenţă.
Expertul economic, Gheorghe Costandache susţine că trebuie să fie declaraţi toţi proprietarii companiilor moldoveneşti din zonele offshore. Ba mai mult, trebuie să fie interzisă participarea în capitalul social, în primul rând, a instituţiilor financiare şi companiilor de asigurări.
“Desigur, pot fi create liste, însă pentru toţi jucătorii trebuie să fie create reguli comune, indiferent de unde provine proprietarul sau investitorul: zonă cu risc financiar, zonă offshore sau din alte zone libere. În caz contrar, riscăm să ne pomenim fără investiţii. Pe de altă parte, orice investitor poate să aibă fondatori din diferite zone, important e să fie verificat capitalul şi să nu aibă datorii la impozite sau provenienţă criminală”, a explicat Costandache.
Expertul spune că cea mai mare problemă sunt companiile din zonele offshore ce deţin cotă parte în bănci şi companii de asigurări. Acest lucru pune în pericol resursele financiare ale respectivelor instituţii, dar acest lucru poate fi soluţionat foarte simplu. „Trebuie interzisă participarea companiilor offshore în bănci, companii de asigurări şi în întreprinderile de stat. În rest, orice fondator care provine dintr-o zonă offshore trebuie să fie foarte bine controlat. În aşa fel s-ar crea o piaţă liberă, în caz contrar, ne putem pomeni fără investiţii”, a opinat Costandache.
În acelaşi timp, economistul Stas Madan e de părere că legea cu privire la interzicerea companiilor offshore ar putea să nu fie prea eficientă, din contra, ar putea avea chiar efecte adverse pentru Republica Moldova în condiţiile în care ţara noastră şi aşa nu abundă în investiţii. Zonele offshore sunt o cale pentru optimizare fiscală, iar investitorii s-ar putea să nu mai aibă la îndemână un asemenea instrument. Atâta timp cât nu va fi soluţionată eficient problema sistemului judecătoresc prin garantarea siguranţei proprietăţii, se vor găsi diferite căi pentru a fenta prevederile legale.
„Interzicerea offshore-urilor este o armă cu două tăişuri. O lege cu bune intenţii poate provoca şi mai multe bătăi de cap. Dacă justiţia va funcţiona ca până acum, ce-ar putea să-i împiedice să ia hotărâri pentru a ocoli prevederile legii?”, se întreabă Madan în ultimul raport de competitivitate la capitolul dispute investiţionale şi apărarea proprietăţii, unde Republica Moldova este pe locul 127 din 140 de ţări.
Madan susţine că anume de la justiţie trebuie să pornească soluţionarea problemelor, în caz contrar, prevederile legale nu au nici un sens.
Expertul economic afirmă că o bună parte a capitalului care vine în Republica Moldova are origini în Cipru, care nu este o zonă offshore sau în Olanda, cum erau companiile de la Victoriabank care deţineau o cotă de aproximativ 28%. Cu aceste două ţări Republica Moldova are convenţii pentru evitarea dublei impuneri.
Precizăm că anul trecut Banca Naţională a elaborat o hotărâre prin care a stabilit şi a publicat lista jurisdicţiilor care nu au voie să participe la capitalul social al băncilor din Republica Moldova. Astfel, pe listă au fost incluse ţările: Ecuador, Etiopia, Indonezia, Iran, Kenya, Myanmar, Nigeria, Pakistan, Sao Tome, Coreea de Nord, Siria, Tanzania, Vietnam, Yemen, precum şi ţările şi/sau zonele offshore stipulate prin ordinul Centrului Naţional Anticorupţie.
Stabilirea unei liste a jurisdicţiilor ce nu implementează standardele internaţionale de transparenţă va proteja integritatea sistemului bancar şi va conduce la consolidarea în continuare a sistemului bancar autohton şi la creşterea încrederii publicului larg faţă de bănci. Reamintim că pe 7 martie, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectură finală modificările la Legea instituţiilor financiare, care au impus o interdicţie de participare la capitalul băncilor din Moldova în calitate de acţionari pentru rezidenţi ai acelor jurisdicţii ce nu aplică standardele internaţionale. Potrivit guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, amendamentele au fost introduse cu scopul de a proteja integritatea sistemului bancar şi de a preveni pătrunderea în rândurile acţionarilor băncii a celor persoane care ar putea avea un impact negativ asupra strategiei şi activităţilor acesteia, asupra interacţiunii dintre bănci în cadrul sistemului bancar. Această interdicţie este legată de faptul că aflarea unei persoane în astfel de jurisdicţii nu permite autorităţii de supraveghere să-şi îndeplinească sarcinile.
Conform prevederilor legii în cauză, companiile din zone offshore nu pot avea, în mod direct sau indirect, cote în capitalul social al băncilor din Moldova, fiind obligate, fie să se înregistreze în Republica Moldova, fie să efectueze înstrăinarea cotelor respective în termen de un an de la data intrării în vigoare a legii. În caz contrar, aceste cote vor fi înstrăinate prin judecată, la cererea Băncii Naţionale, cu transferul ulterior al încasărilor din vânzare către proprietarul iniţial (fără cheltuieli de vânzare şi penalităţi).
Referitor la prezenţa companiilor offshore în capitalul băncilor, ţinem să precizăm că în ultimii doi ani, Victoriabank, Banca de Economii şi Agroindbank au fost supuse mai multor atacuri raider, iar în acţionariatul acestora au intrat companii din zone offshore, iar autorităţile Republicii Moldova nu au întreprins nimic pentru a contracara fenomenul, deşi ţara noastră are o legislaţie foarte bine adaptată.
Victor URSU
