Directorul Unităţii de implementare a proiectului Băncii Mondiale “Ameliorarea competitivităţii”, Aureliu Casian, susţine că, deşi R. Moldova dispune de un cadrul legal aproape perfect în ceea ce priveşte reglementarea mediului de afaceri, cu regret, acesta nu este implementat pe măsura aşteptărilor.
“Legislaţia actuală nu este funcţională din cauza că, deseori, autorităţile cu drept de reglementare în domeniul mediului de afaceri nu sunt suficient de receptive la sugestiile venite din partea comunităţii de business”, iar „iniţiativele de modificare a legislaţiei, care au impact asupra mediului de afaceri, trebuie prezentate Executivului doar după ce au fost examinate în cadrul Grupului de lucru pentru reglementarea activităţii de întreprinzător şi fiind însoţite de analiza impactului de reglementare”, este de părere Casian.
Potrivit expertului, cu scopul de a schimba situaţia la acest capitol şi de a responsabiliza funcţionarii publici, experţii au propus crearea unui sistem de indicatori de performanţă, în baza căruia, instituţiile publice urmează să fie evaluate în funcţie de deschiderea faţă de mediul de afaceri. Este vorba de zece autorităţi publice cu cel mai înalt grad de interacţiune cu mediul de afaceri care, începând cu acest an, urmează să fie evaluate anual. Printre acestea se numără: Inspectoratul Ecologic de Stat, Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor etc. Instituţiile respective au fost selectate având în vedere impactul pe care îl au asupra mediului de afaceri din ţară; gradul de implicare în procesul de emitere a actelor permisive; numărul de acte permisive aflate în competenţa autorităţii publice; numărul de întreprinderi vizate de reglementarea autorităţii şi existenţa competenţelor în domeniul efectuării controalelor, a precizat Aureliu Casian.
Astfel, fiecare din cele zece autorităţi va fi supusă mecanismului de evaluare a performanţei, care include 21 de indicatori, divizaţi în 5 categorii ce vor măsura:
1. impactul politicilor de reformă a cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător;
2. schimbările calitative a proceselor de reglementare;
3. calitatea controalelor;
4. transparenţa reglementării;
5. percepţia reglementării şi proceselor de reglementare de către întreprinderile care activează în Republica Moldova.
În baza rezultatelor evaluării va fi elaborat un clasament al autorităţilor publice şi va fi monitorizat progresul anual, iar rezultatele evaluărilor vor fi făcute publice.
Aureliu Casian a afirmat că metodologia de evaluare a performanţei a fost discutată la şedinţa Grupului de lucru pentru reglementarea activităţii de întreprinzător şi că majoritatea participanţilor la şedinţă s-au pronunţat pentru susţinerea acestui mecanism de evaluare. Din componenţa grupului fac parte reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai mediului de afaceri.
“Prin aplicarea acestei metodologii urmărim scopul de a responsabiliza autorităţile publice cu drept de reglementare ca să devină mai deschise şi mai transparente cu reprezentanţii mediului de afaceri. Totodată, mizăm pe faptul că graţie acestor evaluări va creşte eficienţa reglementării şi va scădea povara regulatorie pentru întreprinzători”, susţine directorul Unităţii de implementare a proiectului.
Potrivit lui, progresul anual privind deschiderea autorităţilor de reglementare faţă de mediul de afaceri va fi monitorizat de către un grup de lucru compus din reprezentanţi ai Cancelariei de stat, Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare şi ai mediului de afaceri, în persoana Confederaţiei Patronatelor şi Camerei de Comerţ şi Industrie.
Aureliu Casian a precizat că sistemul de indicatori şi metodologia de evaluare a performanţei urmează a fi definitivate până la finele primului trimestru al acestui an, după care vor fi înaintate spre aprobare Guvernului, astfel încât, ambele să fie puse în aplicare până la finele anului în curs.
Această reformă regulatorie este inclusă în proiectul “Ameliorarea competitivităţii”, care are un buget de 45 milioane de dolari SUA şi este implementat în perioada 2015-2019. Proiectul îşi propune să îmbunătăţească mediul de afaceri prin susţinerea Guvernului în implementarea strategiilor orientate spre crearea unui mediu de afaceri favorabil, reducerea constrângerilor şi costurilor pentru gestionarea afacerii.
O altă activitate a proiectului “Ameliorarea competitivităţii”, destinată îmbunătăţirii mediului de afaceri, ţine de implementarea sistemului “Ghişeul unic”, care are obiectivul de a minimaliza interacţiunea agentului economic în obţinerea actelor permisive cu autoritatea administraţiei publice care le emite.
Conform estimărilor efectuate de experţi, costul implementării sistemului “Ghişeul unic” este evaluat la aproximativ 12 milioane de lei. Pe de altă parte, implementarea acestui concept ar permite tuturor agenţilor economici să economisească anual aproape 62 de milioane de lei.
Cu suportul Băncii Mondiale a fost realizat un studiu de fezabilitate, în cadrul căruia au fost analizate toate actele permisive existente eliberate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. În rezultat, au fost făcute mai multe recomandări care se referă la eliminarea unor acte permisive, îngustarea domeniului de aplicare a acestora, extinderea perioadei de valabilitate, simplificarea procedurilor, reducerea numărului de documente solicitate la eliberarea actelor permisive şi, în consecinţă, implementarea soluţiilor de ghişeu unic, a afirmat directorul Unităţii de implementare a proiectului “Ameliorarea competitivităţii”.
În particular, autorii studiului au identificat un număr de 416 acte permisive, care sunt eliberate de diferite autorităţi publice centrale şi locale din ţară. S-a constatat că 20% din totalul actelor permisive generează 80% din costurile administrative pentru agenţii economici (timp, cheltuieli de transport ş.a.). Aşadar, cele 20% reprezintă 82 de acte permisive (29 de acte eliberate de autorităţile publice centrale, 46 de licenţe şi 7 acte permisive eliberate de autorităţile publice locale). Totodată, în baza metodologiei “standard cost model” s-a estimat ca pentru obţinerea celor 82 de acte permisive, agenţii economici moldoveni suportă anual cheltuieli administrative în valoare de 136 de milioane de lei, sumă care nu include costurile de taxe. În acelaşi timp, cumulativ, întreprinzătorii suportă costuri indirecte, cum ar fi timpul de aşteptare pentru obţinerea de acte permisive, care se exprimă în aproximativ 1,7 milioane de zile pe an.
Expertul susţine că, în vederea identificării soluţiilor de tipul ghişeului unic, a fost examinat un şir de instituţii importante cu un rol potenţial de „front office” şi a fost evaluată infrastructura TIC existentă, cum ar fi portalul unic al serviciilor publice (servicii.gov.md), serviciile comune ale Guvernului pentru autentificarea electronică, plăţile electronice, notificările electronice, semnătura electronică, platforma de interoperabilitate, registrele electronice şi platforma de registre şi acte permisive.
În vederea minimizării costurilor şi timpului de implementare a Sistemului informatic de Gestionare şi Eliberare a Actelor Permisive, se propune dezvoltarea soluţiei TI în bază Platformei Guvernamentale de Registre şi Acte Permisive (PGRAP), oferite de Centrul de Guvernare Electronică. Sistemul va fi integrat cu serviciile guvernamentale comune, precum MPay, Msign, Mpass, Mconnect şi va fi plasat pe Nourul Guvernamental (MCloud).
Pentru solicitanţii care nu au acces la Internet, rolul de „front office” poate fi îndeplinit de oficiile poştale, administraţiile autorităţilor publice locale şi autorităţile emitente care ar putea servi drept „front office” pentru obţinerea documentelor solicitate la eliberarea de acte permisive.
Altfel spus, prin intermediul “Ghişeului unic”, antreprenorii vor putea solicita online actele permisive necesare de la autoritatea responsabilă, care, la rândul ei, va face interpelări la alte instituţii de stat şi va colecta informaţia necesară, după care va elibera sau va respinge, din motive argumentate, cererea solicitată de agentul economic. “Pe viitor, actele solicitate ar putea fi livrate direct la adresa indicată sau chiar la punctul de frontieră”, susţine Aureliu Casian.
“Deşi pare a fi una revoluţionară, vom susţine această idee de utilizare la maxim a platformelor IT existente în cadrul diferitor autorităţi. Proiectul dispune de suficiente resurse pentru a îmbunătăţi resursele IT respective, a asigura interoperabilitatea acestora şi de a efectua o reinginerie a proceselor cu scopul de a asigura interconectarea şi de a fluidiza informaţia. În plus, personalul din autorităţile abilitate cu dreptul de a elibera actele permisive urmează să fie instruit referitor la funcţionarea “Ghişeului unic”, astfel încât să fie asigurat întregul mecanism cap-coadă”, mai spune Aureliu Casian.
Expertul afirmă că reformele propuse de autorii studiului pot contribui la reducerea timpului de aşteptare cu 400 de mii de zile anual, însă eventualele beneficii pentru mediul de afaceri ar putea fi cu mult mai mari, deoarece studiul de fezabilitate efectuat nu a acoperit costurile de conformare cu cerinţele de reglementare, care ar putea fi semnificativ mai mari în comparaţie cu costurile administrative.
“Avantajul important adiţional al ghişeului unic constă în oportunitatea de a monitoriza şi identifica în continuu deficienţele în cadrul de reglementare şi de a implementa soluţii de optimizare în vederea ameliorării competitivităţii ţării. Prin urmare, esenţa ghişeului unic constă în reforme de politici şi nu în soluţii ad-hoc de scurtă durată la problemele cu care se confruntă investitorii”, a ţinut să menţioneze Aureliu Casian.
Lilia Alcază
