Preţurile au avut un avans de 5,4% în ultimele 12 luni. Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei (3,2 puncte procentuale) au avut-o preţurile la produsele alimentare. Inflaţia de bază şi preţurile reglementate au avut un impact de 1,5 şi, respectiv, 0,6 puncte procentuale, fiind cu 0,1 şi 0,7 puncte procentuale inferioare celor din luna ianuarie 2018. Contribuţia din partea preţurilor la combustibili a fost cu 0,1 puncte procentuale sub nivelul lunii precedente şi a constituit 0,1 puncte procentuale, arată datele Biroului Naţional de Statistică.
Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în februarie 2018 faţă de ianuarie 2018 a constituit 0,2%, iar Banca Naţională spune că evoluţia respectivă a fost determinată de tendinţa de apreciere a monedei naţionale, cererea agregată modestă şi de efectul unei perioade de bază înalte din anul 2017. Tendinţa de apreciere a cursului real efectiv va menţine presiune asupra competitivităţii externe prin impactul stimulativ asupra importului şi de moderare a exportului. Chiar dacă printr-un alt canal, aprecierea ar compensa parţial pierderea competitivităţii prin ieftinirea costurilor importate.
Rata lunară a inflaţiei de bază în luna februarie a constituit 0,1%. Cele mai semnificative majorări de preţuri s-au înregistrat la subcomponentele: „ţigări” şi „educaţie şi învăţământ”. Diminuări ale preţurilor au înregistrat segmentele „mijloace de transport şi piese auto” şi „turism peste hotarele ţării”.
Majorarea preţurilor la produsele alimentare faţă de luna ianuarie 2018 cu 0,3% a fost condiţionată, în special, de creşterea preţurilor la „cartofi” (4,9%), la „fructe proaspete” (4,7%), la „legume proaspete” (2,1%) şi la „lapte şi produse lactate” (0,9%). Concomitent, preţurile la produsele alimentare s-au diminuat ca urmare a reducerii preţurilor la „ouă” (-8,9%), la „carne, preparate şi conserve din carne” (-1,2%) şi la „zahăr” (-0,9%). Cu excluderea factorului sezonier, preţurile la produsele alimentare au sporit cu 0,2% faţă de nivelul lunii precedente. Evoluţia preţurilor la produsele alimentare poate fi explicată prin materializarea presiunilor dezinflaţioniste acumulate pe canalul ratei de schimb al monedei naţionale.
În luna februarie 2018, preţurile la combustibili s-au majorat cu 0,7% faţă de nivelul lunii precedente. Această evoluţie a fost influenţată, preponderent, de creşterea preţurilor la „carburanţi” cu 1,0%, generând o contribuţie de 0,5 puncte procentuale. Dinamica acestora a fost cauzată de majorările de preţuri la benzină şi motorină, conform tendinţei preţurilor la petrol pe piaţa internaţională. Preţurile la „gazul din butelii” au crescut cu 1,4%, cu o contribuţie de 0,2 puncte procentuale în urma modificării accizelor, cu reflectarea în luna februarie. Preţurile la „lemnele pentru foc”, la „cărbune de pământ” şi la „gazul din butelii” au rămas la nivelul lunii ianuarie 2018.
Diminuări au fost înregistrate la tarifele la serviciile transportului feroviar internaţional (-5,2%), la tarifele transportului aerian (-1,4%), la chiria în cămine studenţeşti (-1,2%).
Ritmul anual al creşterii preţurilor la produsele şi serviciile reglementate a constituit 2,4%, fiind cu 3,2 puncte procentuale inferior faţă de nivelul lunii precedente şi cu 0,4 puncte procentuale inferior celui din luna februarie 2017.
Banca Naţională constată că activitatea economică sub nivelul său de echilibru, deşi cu deviere în descreştere, va genera presiuni dezinflaţioniste. Aceasta, împreună cu baza înaltă din anul trecut şi ajustările considerabile la preţurile reglementate, va genera o scădere rapidă a inflaţiei în perioada următoare. Potrivit ultimelor informaţii, produsul intern brut s-a majorat în anul 2017 cu 4,5% comparativ cu anul 2016, valoarea produsului intern brut (PIB) depăşind 150 miliarde de lei. La creşterea PIB au contribuit diverse activităţi economice, cea mai mare pondere fiind înregistrată de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, transport şi depozitare, activităţi de cazare şi alimentaţie publică – cu o contribuţie de 1,3 puncte procentuale la creşterea PIB. Avansul economic a fost determinat şi de evoluţiile pozitive din sectorul agricol, industrial, domeniul IT şi al comunicaţiilor, precum şi cel al construcţiilor.
Cea mai mare creştere economică din anul trecut a fost înregistrată în ultimul trimestru, când PIB-ul a însumat circa 41 de miliarde de lei, în creştere cu 6,4% faţă de perioada similară din 2016.
Pentru anii 2018–2020, Ministerul Economiei şi Infrastructurii prognozează o creştere a economiei cu 3-4%.
BNM spune că prognoza ritmului de creştere a preţurilor produselor alimentare a fost diminuată cu până la 2 puncte procentuale, în principal, datorită consolidării valorii leului moldovenesc şi diminuării prognozei preţurilor produselor alimentare internaţionale. Rezultatul acestor doi factori a condiţionat scăderea semnificativă a prognozei ritmului de creştere a preţurilor la produsele alimentare importate la începutul anului curent, însă într-o măsură mai mică pentru restul orizontului de prognoză. De asemenea, a fost diminuat efectul preţurilor la trufandale din trimestrul II 2018 ca rezultat al unui nivel actual înalt al preţurilor la produsele alimentare. Acest fapt a generat o scădere adăugătoare a prognozei. În acelaşi timp, revizuirea asimetriei preţurilor la modificarea cursului de schimb a compensat, într-o anumită măsură, contribuţiile la scăderea prognozei.
Rata anuală a inflaţiei va tranzita în descreştere intervalul de variaţie în anul curent, dar va reveni în apropierea ţintei în a doua jumătate a anului 2019. Inflaţia de baza va fi relativ stabilă şi va fluctua nesemnificativ în apropierea nivelului de 5,0 la sută. Ritmul de creştere a preţurilor la produsele alimentare se va micşora semnificativ în anul curent, până la nivelul de 4,2 la sută, însă în anul viitor ar putea să urce rapid peste 7,0 la sută. Ritmul anual de creştere a preţurilor reglementate va avea o volatilitate considerabilă – va scădea în anul curent până la nivelul de aproximativ 3,0 la sută şi va reveni spre un nivel de circa 5,0 la sută spre sfârşitul anului 2019. Ritmul anual de creştere a preţurilor la combustibili va avea o traiectorie generală descendentă asociată cu fluctuaţii episodice datorită efectului bazei anuale.
Evoluţia economiei mondiale în anul 2017 denotă recuperarea cererii externe, fapt ce accentuează presiunile proinflaţioniste. Normalizarea politicilor monetare în economiile avansate, în contextul evoluţiei pozitive a acestora, favorizează migrarea capitalului din economiile emergente spre cele avansate, cu efectele de rigoare asupra cursurilor valutare. Atât creşterea cererii globale, cât şi paritatea redusă a dolarului SUA faţă de alte valute determină creşterea preţurilor mondiale la materiile prime. În urma prelungirii acordului OPEC+ la şedinţa OPEC din 30 noiembrie 2017, cotaţiile la petrol au crescut vertiginos, atingând, la începutul anului 2018, maximul ultimilor trei ani de 70 dolari SUA/baril. Majorarea preţului petrolului a determinat, la rândul său, aprecierea rublei ruseşti şi îmbunătăţirea prognozelor privind evoluţia economiei Federaţiei Ruse, dar şi a economiei regiunii per ansamblu.
Diminuarea inflaţiei în acest an se va datora, în principal, preţurilor reglementate şi celor la produsele alimentare pe fundalul unei cereri agregate slabe.
Victor URSU
