Recent, la Kiev a avut loc şedinţa ordinară a comisiei moldo-ucrainene privind consolidarea dialogului între părţi pentru identificarea soluţiilor fezabile şi optime a dezvoltării durabile pentru asigurarea protecţiei râului Nistru.
Părţile direct interesate au fost reprezentate de membrii comisiei propriu-zise, asistate de reprezentanţi ai societăţii civile, partenerilor de dezvoltare, mediului academic, ai proiectelor internaţionale derulate în acest subiect. Proiectul de bază îl reprezintă mesajul reprezentanţilor Ukrhydroenergo care au prezentat comisiei informaţii actuale privind dezvoltarea sistemului hidroenergetic pe partea ucraineană, comunicând în cadrul şedinţei despre sistarea oricăror lucrări la construcţia hidrocentralelor în cascadă pe fluviul Nistru până la efectuarea studiului privind impactul schimbărilor asupra mediului în context transfrontalier.
Vestea este una care se spuprapune exact revendicărilor de moment ale societăţii civile şi organizaţiilor internaţionale preocupate de siguranţa mediului, dar, mai concret, de protecţia fluviului Nistru.
Este greu de presupus că, fără implicarea activă a părţii moldoveneşti, cei care promovează construcţia hidrocentralelor ar fi venit cu ideea unui studiu de impact. Cu atât mai mult cu cât, deşi copt mult înainte, proiectul urma să prindă contur în contextul în care deseori interesul economic, dar mai ales cel financiar, trece uşor peste nevoia de a avea apă curată, aer bun de tras în piept şi un mediu în care viaţa ar păstra şansele ei dintotdeauna de perpetuare.
Relevant este în acest sens un apel extrem de actual semnat de 46 de organizaţii, nu doar din domeniul mediului, lansat la sfârşitul anului trecut şi din care ne vedem obligaţi să cităm.
“Fluviul Nistru reprezintă principala resursă de apă pentru Republica Moldova, iar în bazinul nistrean locuiesc peste 2 mln. de cetăţeni moldoveni. Fluviul Nistru este singura sursă de apă potabilă pentru capitala Republicii Moldova şi pentru toate localităţile de pe ambele maluri amplasate de-a lungul fluviului. Atenţionăm că strategia de alimentare cu apă a Republicii Moldova, din cauza calităţii joase a apei din subteran, prevede construcţia magistralelor pentru alimentarea cu apă potabilă a populaţiei din 8 raioane din nordul şi centrul republicii. Din volumul total al apei utilizate în diverse scopuri în Republica Moldova, 80% este captată din bazinul Nistrului, fapt care accentuează valoarea uriaşă a fluviului pentru toţi cetăţenii moldoveni. În acelaşi timp, remarcăm faptul că Complexul Hidroenergetic Nistrean, care a fost planificat şi început încă pe timpul URSS şi care acum este în gestiunea companiei Ukrhydroenergo SA din Ucraina, are un impact dezastruos asupra fluviului Nistru, fapt constatat de oamenii de ştiinţă atât din Republica Moldova, cât şi din Ucraina. Studiul impactului social şi de mediu, elaborat la momentul planificării construcţiei Complexului Hidroenergetic Nistrean, a constatat că extinderea unui astfel de obiectiv poate duce la crearea unor situaţii catastrofale în regiune”.
Apelul respectiv a fost, evident, unul dintre factorii care a influenţat agenda premierului Pavel Filip care s-a întâlnit ulterior la Kiev cu omologul său ucrainean Vladimir Groisman.
La una dintre şedinţele guvernului care a precedat vizita în capitala vecinului din Est, premierul s-a arătat îngrijorat în legătură cu apariţia informaţiilor precum că autorităţile ucrainene intenţionează să construiască şase centrale hidroelectrice noi, amplasate mai sus de hidrocentrala de la Novodnestrovsk. Potrivit ecologiştilor, construcţia acestor centrale prezintă un adevărat pericol pentru mediul înconjurător.
În context, prim-ministrul a menţionat că executivul a fost sesizat de mai multe organizaţii neguvernamentale şi de comunitatea ştiinţifică privind impactul negativ al Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk, care prezintă un pericol pentru biodiversitatea şi resursele acvatice ale râului Nistru.
În discuţiile pe marginea acestui subiect, şeful cabinetului de miniştri de la Chişinău a reiterat importanţa accelerării procesului de intrare în vigoare a Acordului privind cooperarea în domeniul conservării şi dezvoltării durabile a bazinului râului Nistru, semnat la Roma, în anul 2012. Şefii executivelor de la Chişinău şi Kiev au decis asupra creării unei comisii comune care să evalueze impactul funcţionării complexului energetic de pe Nistru asupra ecosistemului râului şi să elaboreze un Regulament privind funcţionarea centralei de la Novodnestrovsk. „Râul Nistru este o sursă de importanţă vitală pentru aprovizionarea cu apă potabilă a oraşelor Chişinău şi Odessa, precum şi a mai multor localităţi din Republica Moldova şi Ucraina”, a mai spus atunci Pavel Filip.
Premierul Vladimir Groisman a menţionat că autorităţile ucrainene sunt deschise pentru a participa la efectuarea studiilor necesare pentru a elabora decizii tehnice corecte privind exploatarea râului Nistru. “Autorităţile de la Kiev vor colabora cu autorităţile de la Chişinău, în acelaşi timp vrem să discutăm problema cu savanţii şi experţii moldoveni. Protejarea ecologiei este o prioritate pentru Ucraina”, a adăugat atunci Vladimir Groisman.
Partea moldovenească din cadrul comisiei întrunită la Kiev dă importanţă aparte regulilor de exploatare şi statutul juridic care, fiind calificate drept un document intern al Ucrainei, împiedică Chişinăul fie să solicite informaţii de interes, fie să poată cere protecţie în situaţii în care sînt lezate drepturile malului drept. Ce se întâmplă, bunăoară, în cazul în care partea ucraineană nu respectă debitele prevăzute, debite care afectează grav interdependenţa dintre cantitatea şi calitatea apei? Poate sau nu poate Republica Moldova pretinde la careva compensări? Chişinăul şi-a dorit creşterea ponderei acestui document de la unul de uz intern, la unul cu caracter internaţional, devenind poate chiar parte a acordului privind asigurarea funcţionării nodului hidroenergetic nistrean, acord aflat în plin proces de negociere.
Evident, deciziile luate la Kiev sunt parte a unui efort comun în vederea susţinerii unui dialog dincolo de care fluviul Nistru va continua să fie un adevărat generator de speranţă şi de încredere reciprocă. Toate aceste decizii ar putea aduce claritate nu doar în situaţiile create în jurul respectivului subiect, dar şi, la modul direct, în apele bazinului fluviului Nistru.
Constantin OLTEANU
