Volumul fluxurilor financiare ilicite din Republica Moldova se apropie cu cel din Pakistan – 251 mil. USD şi cel din Republica Yemen – 249 mil. USD. Iar în ce priveşte ţările din regiune, din Federaţia Rusă transferurile ilicite au constituit 15,15 miliarde USD şi s-a situat în top cinci ţări cu cel mai mare volum al transferurilor ilicite de bani. Din Ucraina transferurile au fost de 460 mil. USD, iar din România – 884 mil. USD.
Experţii de la Global Financial Integrity spun că în statele în curs de dezvoltate, sectorul privat, caută să-şi transfere capitalul pentru evitarea evaluării veniturilor fabuloase din comercializarea mărfurilor şi în special a petrolului. De exemplu, astfel de transferuri de capital se fac din China, Nigeria, Federaţia Rusă şi Emiratele Arabe Unite. Din 2011 până în 2010, China a fost cel mai mare exportator ilicit de capital. Astfel că în 2010 aceasta a ajuns să deţină 49% din ponderea transferurilor ilicite de capital în sumă de 274,1 miliarde USD.
Fenomenul transferului de capital există pretutindeni unde există oameni de afaceri, care doresc să-şi optimizeze costurile şi cheltuielile. Ţările recipiente ale fluxurilor de capital ilicit sunt preponderent cele cu o infrastructură dezvoltată de deservire a capitalului sau cele care oferă posibilităţi de a „dosi” provenienţa acestui capital.
Ar trebui să creeze un climat investiţional favorabil, să dezvolte infrastructura pieţei financiare, inclusiv sistemul bancar, piaţa hârtiilor de valoare. Ar trebui să organizeze un sistem de “trasare” a fluxurilor ilicite de capital, printr-un schimb operativ de informaţie cu alte ţări, depunând eforturi pentru restituirea capitalului.
Estimările privind fluxurile financiare ilicite au fost făcute de GFI în baza statisticilor oficiale privind balanţa de plăţi şi a datelor comerciale raportate la FMI de către ţările membre, precum şi datele privind datoria externă raportate la Banca Mondială.
„Multitudinea problemelor din societate: lipsa locurilor de muncă, salariile mici ale angajaţilor din sfera publică, dependenţa mediului de afaceri în proces incipient de factorii de decizie, privatizarea petrecută la repezeală, distrugerea complexului agroindustrial din Moldova, criza monetară din anii 1991-1994, apariţia intereselor de distribuire a zonelor de influenţă economică şi politică, lipsa mecanismelor de reglementare a proceselor economice în noile condiţii, sistemul judiciar extrem de corupt, toate acestea au făcut inevitabil procesul de apariţie a fenomenului de economie tenebră (ilegală)”, sunt de părere experţii.
Afacerile ilegale în Republica Moldova însumează 19 mil. lei anual. Potrivit unui studiu al IDIS „Viitorul” apariţia economiei ilegale în Republica Moldova a fost inevitabilă, în condiţiile multitudinii problemelor din societate. Astfel, la fiecare al treilea leu al economiei naţionale revine un leu al economiei subterane.
„Proporţiile acestui fenomen nu sunt cunoscute, dar toţi simt rezultatul acestuia şi necesitatea de a fi estimat din punct de vedere financiar, social şi politic. Cel mai important indicator al economiei naţionale, produsul intern brut, nu este calculat real din cauzele reflecţiilor economiei ilegale”, se mai spune în studiul IDIS „Viitorul”. Pe de altă parte Transnistria, cu statutul său nedefinit, joacă un rol specific de zonă off-shore în economia ascunsă a Moldovei, lucru care oferă facilităţi businessului tenebru să-şi scoată capitalul şi mărfurile din ţară şi tot în felul acesta să primească mărfuri de peste hotare. Conform unui articol publicat în ziarul „The Guardian”, numai volumul comerţului cu armament dintre Tiraspol şi Odesa este estimat la circa 20 miliarde USD, iar volumul de carne de găină pe cap de locuitor, importat în regiunea necontrolată de autorităţile moldoveneşti, atinge 20 mii de tone anual.
Conform unui raport, economia neobservată din Moldova a înregistrat în 2011 un nivel de 25,5%, iar cel mai redus nivel în 2007 – 21,3%. Cea mai mare contribuţie la formarea VAB a fost înregistrată în anul 2009 – 28,6%, iar cea mai mică – în 2010 – 23,2%. În 2010, economia tenebră în Moldova constituia 45,1% şi, respectiv, 44,3% în 2010.
“Existenţa economiei tenebre într-o ţară în tranziţie este un fenomen normal, iar măsurile luate de autorităţi în vederea combaterii acesteia trebuie să asigure o concurenţă sănătoasă între agenţii economici, pentru că în pofida aspectelor pozitive ale economiei gri: aduce venituri suplimentare populaţiei (servind uneori drept unica sursă de existenţă) şi creează locuri de muncă, diminuând rata şomajului, acestea nu compensează pierderile provocate în bugetul statului prin evaziunile fiscale”, potrivit experţilor de la IDIS „Viitorul”.
Oamenii de afaceri se angajează în activităţi economice tenebre dintr-o varietate de motive, dar mai ales ca răspuns la acţiunile guvernului, în special cele de impozitare şi reglementare.
Potrivit datelor, Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, nivelul economiei tenebre în Republica Moldova ajunge până la 40% din PIB, alcătuind, 4,7 miliarde de lei (395 milioane de dolari). Totuşi, studierea fenomenului economiei tenebre în Republica Moldova nu a clarificat aspectul ce ţine de originile acestei probleme, proporţiile şi eficienţa măsurilor aplicate, indicatorii propriu-zişi pot fi confruntaţi cu cei din alte ţări. De exemplu, din ţările comparabile cu Republica Moldova după numărul populaţiei, având şi acestea un trecut sovietic. În Letonia, ponderea economiei tenebre a alcătuit în 2011 circa 30 la sută, cu 7,9 la sută mai jos de nivelul anului 2010 (38,1%) (Arnisa Sauki „Indicele activităţii de antreprenoriat gri în Ţările Baltice 2011”).
În Lituania, ponderea economiei subterane în anul precedent s-a redus de la 18,8% până la 17,1%, în Estonia – de la 19,4% până la 18,9%, ceea ce nu este deloc surprinzător pentru ţările cu sisteme funcţionale ale guvernului electronic.
Economia tenebră limitează accesul Republicii Moldova pe pieţele internaţionale.
În urma ponderii destul de semnificative a economiei tenebre, accesul Republicii Moldova pe o parte din pieţele externe este limitat. Economia Republicii Moldova este dependentă de comerţul iextern, iar veniturile la bugetul de stat depind, în mare măsură, de dezvoltarea comerţului. Astfel, potrivit unui raport PNUD, comerţul afectează în mod indirect resursele financiare alocate pentru educaţie, sănătate şi protecţia mediului, menţionează autorii raportului.
Recomandările raportului se referă la îmbunătăţirea climatului de afaceri prin intermediul simplificării şi transparenţei sporite a reglementărilor tehnice, procedurilor vamale şi de frontieră, a regimului fiscal şi a altor factori, care influenţează climatul de afaceri şi activităţile investiţionale din ţară.
În prezent, transferurile prin zonele off-shore se bucură de popularitate în rândurile companiilor de stat şi ale băncilor reprezentative, făcându-le pradă uşoară pentru aşa-numiţii raideri. Dar referinţe la acest segment al economiei tenebre se fac extrem de rar, preferându-se tema „salariilor în plic” în cadrul unor companii mici.
În noiembrie 2011, antreprenorii moldoveni au prezentat Guvernului şi societăţii viziunea lor asupra cauzelor economiei tenebre. Aceasta se conţine în documentul cu privire la priorităţile politicii fiscale şi administrării impozitelor (Agenda Naţională). Reprezentanţii sferei afacerilor nu mai puţin decât organele de stat sunt interesate în reducerea ponderii economiei tenebre, care ameninţă activitatea întreprinderilor legale. În acelaşi timp, ei menţionează „vulnerabilitatea business-ului în faţa calităţii politicilor fiscale şi a controalelor fiscale părtinitoare, atunci când (în majoritatea covârşitoare de cazuri), este luată în calcul doar opinia autorităţilor fiscale”. Domeniul afacerilor consideră că, în consecinţă, „fenomenul corupţiei nu este tratat ca cea mai mare plagă, ci ca instrument de soluţionare a problemelor, drept care sporeşte sectorul tenebru al economiei”.
În document se conţine un exemplu al modului, în care „statul efectiv subsemnează incapacitatea sa de formare a unui mediu normal şi favorabil pentru afaceri, când contribuabilii achită benevol impozitele”. De exemplu, mărimea amenzii pentru un bon care nu a fost bătut la casă este stabilită în limitele de 10 000 – 50 000 de lei, în timp ce chiar şi suma de 10 000 de lei „ar putea fi dezastruoasă pentru o afacere mică, iar sancţiunea ca atare va produce efectul invers, contribuind astfel la creşterea economiei tenebre”.
În opinia businessului, o altă problemă este administrarea vamală, „realizată nu doar în temeiul informaţiei accesibile şi celei publicate, dar şi al instrucţiunilor şi regulamentelor interne ale organelor vamale, inaccesibile întreprinderilor”. Din acest motiv, antreprenorii nu-şi pot calcula în mod adecvat propriile cheltuieli.
DOSAR
În ianuarie-iunie, 2012, potrivit statisticilor oficiale economia neobservată a avut o pondere de 24,1% din PIB.
Potrivit studiului „Economiile subterane din întreaga lume”, elaborat de Banca Mondială în perioada 1999-2006 economia „tenebră” a Moldovei a înregistrat o rată medie de 45,8% din PIB. În clasamentul regional al ţărilor în tranziţie, care include 21 de state din Europa de Est şi Asia Centrală, Republica Moldova ocupa poziţia a 18-a, depăşind cu doar o treaptă ţările cu cea mai înaltă rată a economiei subterane: Georgia, Ucraina şi Federaţia Rusă.
Victor URSU
