În luna aprilie s-a atestat o cerere mare din partea agenţilor economici pentru achiziţia de valută străină. Economiştii susţin că e vorba de accelerarea economiei moldoveneşti după o perioadă cu producţie cu indicatori slabi. În luna aprilie 2018, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 88,7 la sută, comparativ cu 117,5 la sută în luna martie 2018, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.
După 16 luni de apreciere continuă a monedei naţionale faţă de dolarul american, în luna mai urmărim o uşoară relaxare a presiunii pe piaţa valutară şi o depreciere uşoară cu aproximativ 1,1% a leului moldovenesc faţă de dolar de la 16,44 lei/USD în aprilie până la puţin peste 16,6 lei în mai.
În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a majorat cu 2,1 mil. USD (+1,4 la sută), iar cererea netă de valută din partea agenţilor economici – cu 45,0 mil. USD (+34,1 la sută).
BNM a intervenit, în primele zile ale lunii de referinţă, prin procurări în sumă de 11,0 mil. USD, pe fondul excedentului de valută consemnat la finele lunii precedente.
“Unul din factorii care a dus la aprecierea leului a fost surplusul de valută pe piaţă valutară, începând cu anul 2016. În luna aprilie, surplusul de valută în valoare anuală a atins nivelul record de 367 milioane USD. Această presiune pe leu a dus la apreciere, chiar dacă BNM a fost nevoită să intervină de mai multe ori pentru a reduce din presiune”, susţine economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Surplusul de valută a fost determinat de creşterea ofertelor nete din partea cetăţenilor şi cererea redusă din partea agenţilor economici.
Datele BNM mai arată că în luna aprilie, în special în a doua jumătate, leul a fost expus unor presiuni temporare de depreciere, cursul acestuia în raport cu dolarul SUA fiind în creştere cu 0,4 la sută, potrivit valorilor de la finele lunii aprilie comparativ cu luna precedentă. Totodată, în medie, cursul oficial al monedei naţionale faţă de dolarul SUA s-a apreciat cu 0,9 la sută, până la 16,4371 comparativ cu 16,5942 USD/MDL în luna martie.
În ceea ce priveşte structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (62,3 la sută), urmată de dolarul SUA (20,2 la sută) şi rubla rusească (11,2 la sută).
Economistul Veaceslav Ioniţă susţine că, la finele anului 2015, oferta netă de valută din partea cetăţenilor a atins nivelul minim de 1,5 miliarde USD anual. Apoi a urmat o perioadă de creştere a ofertei de valută din partea cetăţenilor, care în luna aprilie 2018 a depăşit deja 2 miliarde USD în valoare anuală.
Totodată, cererea de valută din partea persoanelor juridice pe tot parcursul anilor 2016–2017 a înregistrat o scădere lentă apoi o creştere nesemnificativă, oscilând între 1,5-1,7 miliarde USD anual. Lucrul acesta a şi condus la aprecierea leului moldovenesc.
Însă, în prezent, urmărim o accelerare a cererii de valută din partea persoanelor juridice, mult mai rapidă decât creşterea ofertei din partea cetăţenilor, fapt care scade din presiunea asupra leului şi chiar a permis o uşoară depreciere a acestuia în luna mai.
În opinia lui Ioniţă, piaţa valutară din acest an va fi mai relaxată decât în 2016–2017, se va reduce presiunea asupra leului şi nu vom mai urmări situaţia din anii precedenţi de apreciere continuă a leului.
Alte voci din piaţă susţin că, de fapt, are loc sărăcirea populaţiei prin scoaterea valutei străine din ţară, iar ulterior leul se va deprecia faţă de dolar şi euro. “Printr-o experienţă similară Republica Moldova a trecut în perioada anilor 2007–2009 când din rezerva valutară s-au evaporat 800 milioane USD. Acest lucru nu s-a mediatizat, de aceea se cunoaşte foarte puţin. Ulterior, în 2014 am avut jaful bancar, iar din rezerva valutară a BNM a fost scos un miliard de USD”, susţin surse apropiate de pe piaţa financiară, care au solicitat anonimatul.
În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (62,3 la sută), urmată de dolarul SUA (20,2 la sută) şi rubla rusească (11,2 la sută).
În ceea ce priveşte piaţa valutară în cash, BNM arată o creştere a operaţiunilor de vânzare a valutei străine la casele de schimb valutar. Astfel, în luna aprilie, persoanele fizice au vândut la casele de schimb valutar valută străină (Euro, USD) echivalentul a 201 milioane USD şi a cumpărat echivalentul a 78 milioane USD.
Per total, volumul operaţiunilor (vânzare/cumpărare) pe piaţa valutară în cash a constituit echivalentul a 327,7 milioane USD, cu 12,5% mai mult faţă de luna precedentă. Ponderea euro în totalul operaţiunilor a fost de aproape două treimi, iar a dolarului american – 20,4%.
“Majorarea exportului şi menţinerea asistenţei financiare externe va stimula influxul de valută. În context, vor fi presiuni în direcţia aprecierii MDL. În aceste condiţii, BNM, va fi nevoit să procure valută pentru a nivela dinamica valutară, astfel încât să fie diminuat impactul negativ asupra balanţei comerciale. Gestionarea supra-lichidităţii din sectorul bancar şi nivelarea cursului monedei naţionale vor continua să fie provocări importante pentru politica monetară. Prin procurarea valutei, se vor face emisiuni suplimentare de lei, iar BNM va fi nevoită să sterilizeze masa monetară adiţională. În aceste condiţii, se vor amplifica operaţiunile de sterilizare, iar reducerea ratei rezervelor obligatorii este puţin probabilă”, constată economiştii de la Expert Grup.
În ceea ce priveşte împrumuturile în valută (exprimate în MDL), care la fel au un impact asupra pieţei, acestea au scăzut cu 189,1 mil. lei sau 1,2%. Micşorarea soldului cererilor faţă de economie în valută (exprimate în MDL) a fost determinată de scăderea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public, a soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat şi a soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar cu 22,1 mil. lei (5,1 la sută), cu 167,0 mil. lei (1,1 la sută) şi, respectiv, cu 15,5 mil. lei (2,0 la sută). În acelaşi timp, soldul cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) a crescut cu 15,5 mil. lei (4,8 la sută).
Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în valută în perioada de referinţă a constituit 4,76 la sută, fiind cu 0,37 puncte procentuale inferioară celei din luna aprilie 2017. Comparativ cu luna anterioară, rata medie a crescut cu 0,07 puncte procentuale. În luna de raportare, creditele noi în valută au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 4,64 la sută, constituind 96,58 la sută din totalul creditelor în valută.
Cele mai solicitate credite în valută au fost cele pe termene de la 2 până la 5 ani (55,18 la sută din totalul creditelor în valută), fiind acordate cu o rată medie a dobânzii de 4,74 la sută.
Economiştii susţin că împrumuturile în valută sunt atractive când leul este tare în faţa valutelor de referinţă, dar riscurile valutare sunt iminente ca urmare a deprecierii leului moldovenesc. În aceste condiţii, rambursarea creditelor devine mai dificilă, iar unii ar putea intra în incapacitate de plată şi să-şi sisteze activitatea economică.
Victor URSU
