Amenzile şi penalităţile fiscale – o barieră pentru antreprenorii moldoveni

Amenzile, mărimea cărora nu este proporţională cu prejudiciul rezultat sau cu gravitatea încălcării şi deficienţe în interacţiunea cu organele de control ale fiscului, sunt problemele invocate de agenţii economici din Moldova în cadrul audierilor publice, organizate de Agenda Naţională de Business (ANB).

Oamenii de afaceri susţin că prin impunerea unor astfel de sancţiuni, statul îşi recunoaşte, practic, incapacitatea de a crea un mediu favorabil şi confortabil afacerilor, în care contribuabilii să plătească benevol impozitele. Agenda Naţională de Business a reiterat cu mai multe ocazii că politica fiscală a RM eşuează în atingerea obiectivelor sale de stimulare a economiei şi are o calitate proastă, inclusiv din cauza sistemului nechibzuit de stabilire a amenzilor şi penalităţilor pentru contravenţii.
Deficienţele majore ale sistemului de sancţionare a agenţilor economici în legătură cu contravenţiile fiscale, în opinia reprezentanţilor ANB, constau în faptul că amenzile şi penalităţile fiscale nu ţin cont de prejudiciul direct cauzat bugetului de stat, de existenţa sau lipsa intenţiei de săvârşire a contravenţiei. Reprezentantul Patronatelor Industriei Prelucrătoare de Carne, Cristina Ciumac susţine că “Principala barieră este prezumţia nevinovăţiei contribuabilului. Amenzile nu sunt raportate la prejudiciul real cauzat, aceeaşi amendă este aplicată şi întreprinderii care are zece angajaţi şi o cifră de afaceri de o sută de mii şi unei întreprinderi care are o cifră de afaceri de o sută de milioane de lei. Respectiv, aceeaşi amendă se reflectă diferit faţă de agenţii economici”.
Eugen Daţco, directorul executiv al Uniunii Transportatorilor şi Drumarilor, spune că statul a introdus amenzi exagerate, fără a lua în calcul consecinţele pe care le-ar putea avea acestea asupra economiei, per ansamblu. “În 2011 au fost introduse primele amenzi mai considerabile de 10 mii, 25 mii, 50 mii de lei pentru ca în 2012 să fie propuse amenzi de până la un milion de lei. Mereu am considerat că amenzile prevăzute pentru agenţii economici nu sunt direct proporţionale cu gravitatea încălcărilor. În 2014 am ajuns la o politică fiscală un pic mai corelată cu cerinţele noastre. Îmi pare rău că organele publice ignoră propunerile businessului. Oamenii de afaceri nu sunt infractori şi se implică în business pentru a dezvolta economia şi nu pentru altceva”, a opinat Eugen Daţco, directorul executiv al Uniunii Transportatorilor şi Drumarilor. El este de părere că lipsa prevederilor în Codul Fiscal a posibilităţii fireşti ca contribuabilul să se corecteze, fără amenzi şi penalităţi, contribuie la faptul că o parte dintre întreprinderi “emigrează” în economia tenebră.
Sancţiunile care nu sunt justificate prin existenţa vreunui prejudiciu sunt privite de companii ca o formă de impozitare suplimentară sau ca o premisă pentru eventualele abuzuri din partea organelor de control. Spre exemplu, pe parcursul mai multor ani agenţii economici au fost, şi mai sunt, sancţionaţi în baza normei art. 260 (5) pentru micşorarea venitului impozabil declarat, calculat la cota zero la impozitul pe venit în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2011. Amenzile sunt în mărime de 15% din suma nedeclarată a venitului impozabil. În aşa cazuri, Fiscul aplică amenzi nu numai pentru ascunderea “tranzacţiilor” concrete, care în anii respectivi au generat venituri financiare, dar şi în cazurile de depistare a greşelilor de completare a declaraţiei pe venit a contribuabililor. Astfel de greşeli de completare a declaraţiei pe venit, în viziunea reprezentanţilor ANB, nu cauzează prejudicii bugetului de stat, deoarece cota impozitului pe venit în perioada amintită era zero, iar “greşeala” care ar fi diminuat venitul impozabil nu influenţează mărimea impozitului pe venit.
Un alt exemplu sunt amenzile pentru neutilizarea aparatului de casă în cazurile când contribuabilul încasează împrumuturile de la persoane fizice. În acelaşi timp, legislaţia în vigoare nu precede obligativitatea utilizării aparatelor de casă în aceste cazuri.
În viziunea preşedintelui comisiei parlamentare Economie, Buget şi Finanţe, Veaceslav Ioniţă, lucrurile s-au mai mişcat din loc, deşi nu atât de mult cum ar fi fost cazul. “Inspectoratul fiscal trece acum prin procedura de reformare prin care trebuie să fie amicul agentului economic, să-l ajute, să-l îndrume. Atunci când depistează o greşeală – să-l ia de bună credinţă şi doar după ce trece toată procedura, la etapa finală se aplică amenda. La noi acum, din câte vedem, amendează şi apoi hai să vedem ce-i cu tine. Nimeni nu pune problema la mărimea amenzii, ci la metoda de aplicare. Atâta timp cât cu agentul economic se poate de lucrat, trebuie de lucrat. Amenda trebuie să fie ultimul instrument aplicat de Fisc, dar nu primul”.
Tatiana Lariuşin, coordonatorul Agendei Naţionale de Business, este de părere că “Autorităţile caută soluţii, reieşind din posibilităţile lor, de fapt, şi o parte, şi alta sunt în căutarea unui echilibru. Acesta trebuie să reflecte realităţile ţării. Businessul cere ceea ce doreşte, Guvernul oferă ceea ce poate. Din păcate, situaţia actuală nu stimulează iniţiativa privată, antreprenorială. Într-adevăr, avem nevoie de stimulente pentru cei care doresc să activeze ca antreprenori, inclusiv printr-un sistem de impozitare adecvat, care nu pedepseşte şi nu este o barieră”. Ea a menţionat că ANB a intervenit în fiecare an, în cadrul consultărilor publice, pe marginea politicii bugetar-fiscale, cu propuneri de revizuire a sistemului de aplicare a amenzilor şi penalităţilor pentru contravenţii fiscale. Aceste propuneri vizează corelarea mărimii amenzilor şi penalităţilor cu prejudiciul direct cauzat bugetului statului, precum şi stabilirea unei legături de cauzalitate între intenţia săvârşirii contravenţiei şi sancţiunea aplicată. Tatiana Lariuşin susţine că chiar dacă statul a reacţionat şi a redus anumite tipuri de amenzi, acestea sunt încă destul de mari pentru majoritatea agenţilor economici, îndeosebi pentru cei din businessul mic.
“Fiscul vine la aceleaşi întreprinderi, iar cele din economia tenebră rămân neatinse. Controlorii fiscali ştiu bine acest lucru, însă ei au un plan lunar de îndeplinit şi nicidecum nu-i interesează prezumţia nevinovăţiei sau buna intenţie a agentului economic care încearcă să activeze legal şi corect. Şi asta pentru că în bugetul de stat este prevăzut suplinirea acestuia din amenzi şi penalităţi, ceea ce nu e corect. Sancţiunile ar trebui să fie personalizate, astfel ca acel controlor care îmi blochează contul dintr-o greşeală sau pentru o scăpare minoră să fie şi el la rândul său sancţionat pentru ca altă dată să se gândească bine înainte de a aplica astfel de pedepse necorespunzătoare cu gravitatea faptei”, argumentează Alexandru Slusari, preşedintele UniAgroProtect.
Menţionăm că practica internaţio­nală oferă numeroase exemple în care aplicarea sancţiunilor este corelată cu calitatea legislaţiei, a administrării fiscale sau cu existenţa intenţiei de săvârşire a contravenţiei fiscale. Astfel, în Olanda penalităţile nu se aplică în situaţiile în care contribuabilul are o opinie pertinentă în ceea ce priveşte interpretarea legii, în sensul că legea este neclară sau în situaţiile în care acesta poate demonstra faptul că a fost o eroare materială. Iar în Japonia penalităţile nu se aplică pentru motive justificabile cum ar fi dezastrele naturale, interpretarea legii fiscale sau îndrumarea eronată a contribuabilului de către organul fiscal.
Sinteza opiniilor celor afectaţi de carenţa sistemului fiscal actual, dar şi concluziile şi recomandările pentru factorii de decizie publică vor fi prezentate într-un raport al Agendei Naţionale de Business.

Lilia Platon

Numarul ziarului: 
Nr.23 (543) din 18 iunie 2014