Interviu cu directorul executiv al Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule (BNAA), Alina Osoianu
– Acum două săptămâni aţi difuzat în numele BNAA un comunicat prin care anunţaţi despre suspendarea emiterii poliţelor Carte Verde cu începutul asigurării de la 1 aprilie 2016 şi cu sfârşitul asigurării după data de 31 decembrie 2016. De altfel, se precizează că este o decizie pe care membrii Biroului au luat-o unanim la adunarea generală de la sfârşitul lunii noiembrie. Dnă Osoianu, de ce s-a ajuns la o astfel de hotărâre?
– Decizia care a fost adoptată la adunarea generală a membrilor BNAA presupune că niciuna dintre cele 10 companii nu mai pot emite poliţe Carte Verde, chiar din săptămâna când s-a hotărât acest lucru. Este o măsură preventivă pentru cazul în care Consiliul Birourilor de la Bruxelles va decide suspendarea Biroului din Moldova din sistemul internaţional Carte Verde, să nu se vândă poliţe care din start nu sunt valabile. Deci, este o măsură de protecţie, în primul rând, a consumatorilor şi asigură, în acelaşi timp, stabilitatea financiară a companiilor emitente de astfel de poliţe. Asta nu înseamnă, însă, că măsura respectivă este una definitivă.
Vreau să precizez că toate poliţele Carte Verde emise de către asigurătorii din Moldova până în prezent, dar şi cele care vor fi emise până în data de 1 aprilie 2016, şi care nu depăşesc ca perioadă de asigurare 31 decembrie 2016, rămân valabile până la expirarea lor, fără a fi necesară rezilierea contractelor.
– Totuşi, există şi cetăţeni care au procurat poliţe Carte Verde valabile pentru perioada la care se face referinţă în decizia BNAA. Cum se va proceda în cazul acestora?
– Deocamdată, nu cunoaştem cu exactitate care este numărul acestora, însă prin decizia BNAA, companiilor de asigurări li se cere să-şi verifice portofoliul de poliţe şi să întreprindă anumite măsuri pentru a nu admite ca unii cetăţenii să circule cu poliţe nevalabile. În continuare, companiile vor putea rezilia contractele cu clienţii, urmând, în acest caz, să restituie valoarea primei sau să le propună acestora un alt produs de asigurare în aceeaşi sumă. Este interesul asigurătorilor să reacţioneze promt la această situaţie. Să admitem că un cetăţean moldovean este depistat într-o ţară străină cu poliţă care nu este valabilă pe plan extern, atunci tot compania îşi va asuma toate consecinţele.
– Cum se schimbă situaţia în cazul şoferilor care circulă, spre exemplu, din România în Republica Moldova?
– E simplu, şoferul va trebui să procure o poliţă de asigurare auto internă, care este valabilă pe teritoriul Republicii Moldova.
– Dar ce alternative au cetăţenii moldoveni, cum vor circula în continuare în Europa, Ucraina, Rusia etc?
– Aici avem două diferenţe între membrii sistemului internaţional Carte Verde – ţările UE şi ţările terţe. Cei care doresc să călătorească în Europa au posibilitatea să procure poliţe Carte Verde de frontieră. Desigur acestea sunt mai scumpe decât poliţele emise de asigurătorii moldoveni. Spre exemplu, o poliţă emisă anterior în Moldova costa în jur de 80 de euro pentru o lună, pe când o poliţă de frontieră cumpărată în România se ridică la 150 de euro. Pentru ţările terţe, cetăţenii vor cumpăra poliţe de asigurare obligatorie internă ale ţărilor respective.
– Dna Osoianu, de ce anterior acestei decizii, existau discrepanţe mari între preţurile pentru poliţele Carte Verde emise în Moldova şi cele procurate în alte ţări?
– Preţul poliţelor Carte Verde este reglementat de CNPF şi are la bază anumite calcule şi statistici în funcţie de numărul de accidente pe care şoferii moldoveni le cauzează în străinătate şi în funcţie de mărimea pagubelor pe care le achită asigurătorii noştri pentru accidentele cauzate în străinătate etc. Un impact asupra costului îl are şi rata medie a daunei înregistrată în UE, pentru că în unele ţări din spaţiul comunitar nu există limită pentru costul despăgubirilor, iar sumele pot fi exorbitante, mai ales pentru vătămări corporale sau deces. Totuşi, în comparaţie cu alte ţări, tariful pentru poliţele Carte Verde aplicat în ţara noastră este unul mai mic şi nu invers.
Din câte cunosc, CNPF urmează să revizuie în viitorul apropiat cuantumul primei de asigurare Carte Verde, întrucât a fost deja aprobată o metodologie de calculare a tarifelor.
– Care este situaţia actuală în ceea ce priveşte achitarea despăgubirilor de către companiile de asigurări?
– De fapt, am început să monitorizăm intens achitarea despăgubirilor, mai ales că aceasta este unul dintre principiile de bază ale sistemului internaţional Carte Verde, iar neonorarea obligaţiilor pe despăgubiri afectează credibilitatea BNAA. De fapt, restanţele la plata daunelor a fost şi unul dintre cauzele suspendării în mai 2015 a R. Moldova din sistem. Desigur, nu a fost doar acesta, însă indicatorul respectiv a avut un rol foarte important. La moment, practic toţi asigurătorii îşi onorează în termen obligaţiile de plată şi nu avem restanţe mari. Acum două săptămâni am făcut interpelări la toate birourile să identificăm restanţele şi am primit deja răspunsuri care confirmă că nu sunt rău-platnici. Deduc că asigurătorii moldoveni au înţeles cât de grave pot fi consecinţele unui astfel de comportament.
– Ştiu că există şi un plan de acţiuni, coordonat cu Consiliul Birourilor de la Bruxelles, privind înlăturarea deficienţelor, astfel încât, ulterior, ţara noastră să nu fie exclusă din sistem. Ce obiective sunt propuse şi câte dintre acestea au fost realizate până acum?
– La Adunarea Generală a membrilor Consiliului Birourilor, care a avut loc în luna mai 2015, a fost adoptată decizia de a suspenda Biroul din Republica Moldova din Sistemul Carte Verde, începând cu data de 1 octombrie 2015. Ulterior, ca urmare a măsurilor întreprinse de către BNAA şi de către autorităţile competente ale Republicii Moldova, Consiliul de la Bruxelles a amânat data intrării în vigoare a dispoziţiei de suspendare până la 1 aprilie 2016 şi a stabilit o perioadă de monitorizare. BNAA, în comun cu CNPF şi alte autorităţi, întreprinde toate măsurile necesare pentru a se conforma exigenţelor Consiliului Birourilor de la Bruxelles, astfel încât să fie anulată suspendarea Moldovei din Sistemul Carte Verde începând cu 1 aprilie 2016.
Planul de acţiuni este unul destul de voluminos, întrucât conţine 27 de puncte. Unul dintre cele mai importante prevede ajustări la legislaţie. Chiar zilele trecute au fost discutate, în cadrul Comisiei economie, buget şi finanţe, modificările la Legea cu privire la primele de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto (RCA), care prevăd anumite amendamente ce ţin şi de activitatea Biroului. Un alt proiect care îmbunătăţeşte situaţia pieţei este versiunea revizuită a Legii cu privire la asigurări, sperăm că amendamentele vor fi examinate curând şi în a doua lectură.
Alt capitol, inclus în planul de acţiuni, este cerinţa Consiliului Birourilor de la Bruxelles de a prezenta lunar rapoarte pe o serie de indicatori, atât generali, cât şi pe fiecare membru separat. De asemenea, se insistă pe o verificare riguroasă la frontieră pentru depistarea şi scoaterea din circuit a poliţelor Carte Verde falsificate. De altfel, acest subiect îl discutăm deja de ceva vreme, falsificările fiind un fenomen negativ de amploare. Şi nu este în interesul nostru să admitem astfel de cazuri. Inclusiv şi aspectul respectiv s-a luat în calcul atunci când s-a decis suspendarea noastră din sistem.
– Consiliul de la Bruxelles şi-a modelat un atare comportament şi din cauza conflictelor pe interiorul BNAA?
– Consiliul Birourilor nu putea să ia o decizie de acest gen doar din cauza conflictelor pe intern, a fost examinată problema în complex. Nu mă tem să zic că a fost o problemă de sistem, inclusiv şi acţiuni anticoncurenţiale, care au generat conflicte.
De asemenea, după cum am mai menţionat, şi neachitarea în termen a cererilor de rambursare a daunelor a scăzut mult din credibilitatea BNAA ca un partener sigur pe plan extern. Astfel, se aşteaptă o reformare a procesului de control a achitării despăgubirilor. La fel, la prima etapă nu a fost plasată integral garanţia financiară externă în valoare de 4,25 mil. euro, bine, ulterior s-a reuşit... Plus, au existat mai multe cazuri de fraudă, atât falsificarea poliţelor, cât şi înscenarea accidentelor cu scopul de a încasa despăgubiri de la companiile de asigurări din străinătate. În acest plan este inclusă şi implementarea unor politici antifraudă şi adoptarea unui cod de guvernare corporativă a BNAA, astfel încât acesta să beneficieze de un management eficient în corespundere cu normele şi standardele sistemului internaţional. Or, schimbarea frecventă din ultima perioadă a directorilor Biroului de la Chişinău a ştirbit mult din imagine pe plan extern.
Deşi mai multă lume este reticentă, noi suntem optimişti şi credem că o să ne reuşească să evităm suspendarea R. Moldova din sistemul internaţional Carte Verde. Cele mai importante criterii de a menţine calitatea de Birou activ în cadrul sistemului internaţional la momentul actual sunt îndeplinite, este plasată integral garanţia financiară externă şi implementăm programul de reasigurare. Restul acţiunilor stabilite în plan, ce ţin de activitatea BNAA şi au aspect mai mult tehnic, se raportează către Consiliul Birourilor lunar. Prin urmare, ei sunt cei care vor efectua evaluările respective. La începutul lunii martie vom cunoaşte primele rezultate ale monitorizării şi atunci situaţia va fi mult mai clară.
– Recentele modificări la statutul BNAA, aprobate de CNPF, aduc o notă de stabilitate pentru “liniştea” asociaţiei?
– Anul acesta a fost aprobat statutul în redacţie nouă. Modificările suplimentare operate au rezultat din anumite principii existente în cadrul sistemului Carte Verde şi anumite amendamente în statut care se referă la obligaţiile membrilor BNAA. Astfel, toate obligaţiile, trecute, prezente şi viitoare să fie asumate de comun şi solidar de către companiile care sunt membre ale BNAA, iar acestea să fie conştiente că îşi asumă responsabilitatea cerinţelor ce derivă din sistemul internaţional Carte Verde.
Lilia Platon
