Interviu oferit de Alexandru Ursul, managerul Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
– Utilizarea energiei din surse regenerabile devine tot mai răspândită în R. Moldova, iar numărul producătorilor autohtoni de biocombustibil este în continuă creştere. În mare măsură, această tendinţă este determinată de suportul oferit de proiectul „Energie şi Biomasă”, finanţat de Uniunea Europeană, care acordă susţinere financiară nerambursabilă doritorilor să producă energie din deşeurile agricole, dar şi celor care vor să procure cazane moderne de ardere a brichetelor şi peletelor. Prelucrarea deşeurilor vegetale poate deveni o afacere rentabilă în R. Moldova?
– Republica Moldova este o ţară agricolă cu multe deşeuri ce rămân nevalorificate, arse pe câmp, dar care pot fi valorificate şi transformate în produs de piaţă ce aduce beneficii dezvoltării economice şi sociale a ţării. Studiile realizate în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă arată că doar biomasa ce poate fi folosită în scopuri energetice – paie, crengi de foc şi deşeuri agricole – poate acoperi aproape 20 la sută din tot consumul anual de energie termica din ţară. Altfel spus, putem produce din propriile reziduuri energie suficientă pentru a încălzi toate şcolile şi grădiniţele din toate localităţile R. Moldova. Vă imaginaţi o ţară cu şcoli şi grădiniţe independente energetic?
Pe lângă deşeurile agricole, avem deşeurile urbane, industriale care sunt aruncate la groapa de gunoi în loc să fie valorificate inteligent şi transformate în energie. Statele europene de zeci de ani îşi valorifică propriile resurse sporindu-şi, astfel, securitatea energetică, investind bani în dezvoltarea propriilor ţări şi protejând mediul ambiant.
O altă nişă nevalorificată, deocamdată, sunt plantele energetice. Salcia energetică, de exemplu, este o soluţie perfectă pentru terenurile mlăştinoase pe care R. Moldova le are din abundenţă în zonele aferente râurilor Nistru şi Prut. Vă dau doar o cifră în favoarea creşterii salciei energetice: energia termică rezultată de la o plantaţie de 100 ha poate asigura încălzirea a aproape 35 mii de m.p. spaţiu locativ – peste 700 de apartamente.
– Există interes pentru derularea acestui gen de afaceri în R. Moldova? Dar pentru procurarea şi utilizarea biocombustibililor? Câte afaceri privind prelucrarea resturilor agricole au fost create până acum în R. Moldova cu suportul proiectului PNUD?
– Proiectul a pus temelia dezvoltării sectorului bioenergetic în R. Moldova aflat acum patru ani pe linie de început. Creşterea numărului instituţiilor consumatoare de bioenergie a stimulat în paralel şi apariţia producătorilor de combustibil din biomasă. Dacă până în 2011 în R. Moldova activau mai puţin de 10 producători de brichete şi pelete, atunci în 2014 numărul acestora a ajuns la 100.
Proiectul Energie şi Biomasă are o abordare complexă şi pe lângă investiţiile de instalare a centralelor termice pe biomasă, acordă sprijin pentru dezvoltarea pieţei de producere a biocombustibilului de calitate care este una în formare. Noi promovăm prin mandatul şi expertiza sa crearea unei pieţe durabile de producere a biocombustibilului, dar şi de utilizare a acestuia. În octombrie 2012, Proiectul a lansat un Program, în valoare de 1 milion de euro, acordat pentru comercializarea în rate a utilajelor de balotare şi de producere a brichetelor şi peletelor, acoperind întregul lanţ valoric, de la colectarea materiei prime, până la ambalaj.
Din această sumă de un milion de euro, valoarea maximă de care poate beneficia o întreprindere este de 750 de mii de lei. Prin intermediul Unităţii de implementare a proiectului 2KR au fost procurate şi instalate 19 seturi de echipament de balotare şi remorci, iar Agenţia pentru Eficienţă Energetică (AEE) a finanţat procurarea a 16 echipamente de brichetare şi peletare. Durata leasingului a fost de 3 ani, la dobândă, comision şi TVA de 0%. Rambursarea s-a efectuat în rate, prima rată de 20% fiind achitată la 5 zile după semnarea acordului de finanţare, a doua tranşă de 20% – pe parcursul primului an de activitate, iar următoarele două tranşe, fiecare de câte 30% din valoarea utilajului urmând a fi achitate până la sfârşitul anului doi şi, respectiv, trei de leasing.
– Care sunt constrângerile în dezvoltarea acestui business în R. Moldova? În ce măsură, afacerile privind prelucrarea resturilor vegetale şi producerea de biocombustibil sunt încurajate de stat?
– Uniunea Europeană îşi propune până în anul 2020 să economisească 20% din energia curentă, iar alte 20% de energie să provină exclusiv din surse regenerabile. Republica Moldova, prin Strategia energetică şi-a propus până în anul 2030 să se alinieze la obiectivele Uniunii Europene, stabilind un plan de acţiuni ambiţios. Autorităţile au adoptat deja o serie de acte normative menite să dezvolte sectorul energiei regenerabile, altele urmând încă a fi aprobate.
Piaţa de producere a biocombustibilului este abia la începuturi de dezvoltare. Reuşita ei este direct proporţională cu condiţiile în care se dezvoltă şi calitatea produselor lansate pe piaţă. Existenţa politicilor statului pe termen scurt, mediu şi lung, sub forma cadrului legal, este necesară pentru a asigura buna funcţionare, echitatea şi stimularea adecvată a sectorului de producere a biocombustibilului. În prezent, producătorii de biocombustibil solicită autorităţilor introducerea cotei reduse a TVA în mărime de 8% pentru livrările de energie termică produse din biocombustibili solizi, astfel echivalându-le cu cele din serviciile de livrare a gazelor naturale. Aşa se întâmplă că producerea energiei termice din biomasă este impozitată cu TVA de 20%, în timp ce producerea energiei termice pe bază de gaze – cu 8%.
Pe picior de inegalitate sunt puşi şi producătorii de brichete şi peleţi. Deşi brichetele şi peletele este o formă curată de biomasă (paie, rumeguş, alte deşeuri) care este compactată în urma unor procese tehnologice fără a adăuga nimic în plus în componenţă, biocombustibilul este taxat cu TVA de 20%. Spre comparaţie, antreprenorii agricoli ce livrează biomasa sub formă de paie, rumeguş şi alte deşeuri plătesc TVA de 0%.
– Producătorii moldoveni de biocombustibil pot face concurenţă producătorilor străini, în situaţia în care ultimii beneficiază de avantaje fiscale? În perspectivă, RM ar putea deveni un exportator de astfel de produse?
– Unii producători de biocombustibil din R. Moldova îşi exportă deja marfa în state europene precum Polonia, Cehia etc.
– Care este randamentul energetic şi economic în cazul utilizării unei tone de brichete şi pelete în comparaţie cu aceeaşi cantitate de cărbune sau de lemn? Cât de reală este perspectiva de a scăpa de dependenţa de resursele energetice de import, folosind biocombustibilul autohton? Ce economie de bani poate obţine statul în cazul utilizării biocombustibililor? Care ar fi alte avantaje ce pot fi obţinute de la afacerile de prelucrare a deşeurilor agricole?
– Energia regenerabilă este o oportunitate pentru R. Moldova de a-şi diversifica sursele de aprovizionare cu energie şi de a produce propria energie. Din toate sursele regenerabile, biomasa este considerată cea mai promiţătoare pentru Moldova. Utilizarea eficienta a biomasei poate asigura o economie de până la 30%, comparativ cu utilizarea cărbunelui. Activităţile directe ale Proiectului Energie şi Biomasă pe perioada primului mandat s-au soldat cu instalarea tehnologiilor pe bază de energie din biomasă în instituţii publice, întreprinderi mici şi gospodării private cu o capacitate totală de a produce doar 9% din consumul final anual de energie termică pe ţară. Noi am dat startul utilizării inteligente a propriilor resurse energetice. Republica Moldova are un potenţial mare de producţie a energiei proprii, din biomasă, care ar putea acoperi 20 la sută din energia importată. Valorificarea acestui potenţial înseamnă: siguranţă energetică sporită, noi afaceri şi noi locuri de muncă, economie dezvoltată şi un viitor mai curat.
– R. Moldova dispune de suficientă materie primă pentru producerea biocombustibilului? Care este capacitatea actuală de producere a biocombustibilului în R. Moldova?
– Studiul naţional privind potenţialul de biomasă, realizat în 2012 de IDIS Viitorul la solicitarea Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă”, atestă că, anual, Republica Moldova poate produce 21,042 TJ de energie din biomasă, ce poate acoperi 22% din necesarul total de resurse energetice din Republica Moldova. Studiul a avut drept scop estimarea potenţialului energetic al biomasei din culturile agricole, la nivel de regiuni şi raioane. Conform calculelor efectuate, fiecare din regiunile examinate – Nord (10647,63 TJ), Centru (3744,76 TJ), Sud (5034,40 TJ) şi UTA Găgăuzia (1503,20 TJ) – au potenţial suficient de biomasă locală pentru a lansa afaceri profitabile în domeniul producerii brichetelor şi peletelor utilizând materiile prime predominante în regiunea dată.
În anul 2014, cele 100 de întreprinderi de pe piaţă aveau o capacitate tehnică de producere de aproximativ 120 de mii de tone anual, echivalentă cu peste 53 de milioane de metri cubi de gaze sau 80 de mii de tone de cărbune. În prezent, sunt valorificate doar 8% din întregul potenţial de producere a biocombustibilului din deşeuri agricole din R. Moldova. Evoluţia ultimilor ani demonstrează tendinţa pozitivă de stabilire a unor relaţii de conlucrare între diferite verigi ale lanţului valoric de producere şi valorificare a biocombustibililor solizi.
– În ultima perioadă, în presă au fost mediatizate mai multe cazuri despre instituţii care au renunţat să utilizeze brichetele şi peleţii produşi în Moldova, din cauza calităţii proaste a acestora, şi au revenit la sistemul vechi de încălzire pe bază de cărbune sau gaz. Cine este responsabil de calitatea biocombustibililor de origine autohtonă şi cum este verificată aceasta? Există careva standarde de calitate în acest sens?
– Suntem în contact continuu cu toţi beneficiarii noştri, cunoaştem situaţia din teren şi acordăm asistenţă în funcţie de necesitate şi situaţia creată. Sistemele de încălzire pe bază de biomasă au fost instalate la solicitarea autorităţilor publice locale şi ale instituţiilor beneficiare, ce au fost selectate în urma mai multor etape de evaluare şi selecţie. Experţii proiectului au oferit asistenţă fiecărei instituţii beneficiare în vederea utilizării energiei din biomasă. Ne-am manifestat îngrijorarea în cazul instituţiilor ce au achiziţionat biocombustibili de proastă calitate ce nu au putut asigura, din păcate, randamentul maxim al tehnologiilor moderne instalate în şcoli şi grădiniţe.
Or, alegerea biocombustibilului calitativ şi adecvat tipului de cazan pe biomasă, precum şi gestionarea corectă a cazanului sunt elementele cheie pentru funcţionarea eficientă a centralelor termice pe biomasă şi, în final, pentru asigurarea confortului termic sporit.
Experţii proiectului, în parteneriat cu autorităţile naţionale, mediul academic şi privat, au lansat procese ce au ca impact dezvoltarea corectă şi echilibrată a pieţei de producere a biocombustibilului în R. Moldova, cu un focus mare pe asigurarea calităţii produsului finit.
La iniţiativa proiectului a fost creat un grup de lucru, format din experţi din sectoarele cheie, ce a elaborat şi aprobat 37 de standarde care sunt benevole. Pe 27 decembrie 2013 a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 1070 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la biocombustibilul solid” care e în vigoare din 1 ianuarie 2015 şi care obligă producătorii de biocombustibil să urmeze rigorile tehnice indicate în această hotărâre.
Pe lângă aspectul calităţii biocombustibilului, este extrem de importantă gestionarea corectă a centralelor termice, a sistemelor de distribuţie internă a agentului termic şi asigurarea măsurilor de eficienţă energetică a clădirii. Avem exemple în care aceeaşi centrală termică ce consumă acelaşi tip de combustibil încălzeşte câteva blocuri ale aceleiaşi instituţii şi, în final, este sesizat confort termic diferit: în blocurile ce au sisteme renovate de distribuţie, geamuri noi, pereţi izolaţi termic temperatura este cu minim 5 grade mai mare decât în blocurile vechi.
Proiectul Energie şi Biomasă vine cu un set complex de instruiri pentru fiecare beneficiar al proiectului. În prima etapă a proiectului următoarele categorii de persoane au beneficiat de instruirile proiectului realizate de experţi în domeniu: 1765 de reprezentanţi ai administraţiei publice locale au însuşit tehnici de colectare a fondurilor locale, acumulând, ca rezultat, peste 28 mil. de lei contribuţie locală pentru dezvoltarea proiectelor de bioenergie, 2819 de primari şi manageri de instituţii publice au învăţat cum să utilizeze şi multiplice tehnologiile eco în comunitatea lor, 376 de operatori din 127 de comunităţi au învăţat cum să opereze sistemul de încălzire pe bază de biomasă, iar 413 de antreprenori agricoli au fost instruiţi cum să transforme deşeurile în produs economic.
De asemenea, pentru a răspunde cererii de profesionişti solicitaţi în sectorul energetic, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, am lansat în şcolile profesionale noi cursuri educaţionale dedicate sectorului energiei din biomasă. Ministerul Educaţiei şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare au semnat în octombrie curent un Memorandum de parteneriat în dezvoltarea sectorului de învăţământ profesional tehnic. Deja în acest an de învăţământ, elevii din trei şcoli profesionale tehnice din R. Moldova vor studia noile specialităţi: „Plantele energetice – sursă de energie regenerabilă” pentru meseria Silvicultor şi „Centrale termice pe biocombustibil solid” pentru meseria Operator în sala de cazane. Este vorba de şcolile profesionale din s. Cuhureştii de Sus, r-nul Floreşti; or. Orhei şi şcoala nr. 3 din Chişinău.
– Cum pot fi evitate situaţiile de procurare a biocombustibililor necalitativi?
– Unul din obiectivele cheie ale etapei a doua a Proiectului Energie şi Biomasă este acordarea asistenţei în vederea fortificării pieţei de producere a biocombustibilului. Una din programele lansate cu asistenţă europeană vizează crearea primului laborator de testare a calităţii biocombustibilului. Proiectul Energie şi Biomasă va achiziţiona din fonduri europene echipament modern de testare a calităţii biocombustibilului solid (brichete, pelete) produs în R. Moldova. Echipamentul urmează să fie achiziţionat în următoarele luni, în urma unui tender internaţional lansat de Proiectul Energie şi Biomasă. Odată cu crearea laboratorului, producătorii de brichete şi pelete vor urma să-şi certifice calitatea combustibilului şi, ulterior, să-l scoată pe piaţă.
Până atunci, am realizat ample campanii de comunicare pentru utilizatorii energiei din biomasă pentru a-i ajuta să diferenţieze calitatea biocombustibilului prin instrumente aflate la îndemâna oricui.
De asemenea, încercăm să dezvoltăm capacităţile producătorilor de biocombustibil prin organizarea de instruiri în calitatea biocombustibilului, elaborarea de ghiduri la tema calităţii, organizarea de vizite de studii în ţări europene la producătorii de biocombustibil etc.
Crearea unei noi industrii, lansate prin intervenţiile Proiectului Energie şi Biomasă, e un proces complex şi de lungă durată care şi-a dat startul.
În parteneriat cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică organizăm serii de activităţi cu toţi producătorii de biocombustibil din Republica Moldova. Anual, AEE şi Proiectul desfăşoară Bioforumul ce dezbate subiecte concrete din sectorul energiei din biomasă şi unde participanţii îşi prezintă experienţa în organizarea afacerii de brichetare şi peletare a biomasei, tehnologiile utilizate cu avantajele şi dezavantajele acestora, oportunităţile de extindere şi modernizare a afacerii, posibilităţile de reducere a costurilor de producere şi de asigurare a calităţii produsului finit.
– Vă mulţumesc pentru interviu.
A discutat Lilia Alcază
