Micul business în lume este supranumit „coloana vertebrală a economiei” graţie celei mai mari contribuţii la crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. Afacerile de mici dimensiuni sunt orientate spre satisfacerea necesităţilor pieţei locale şi utilizează resursele şi forţa de muncă locală, având o contribuţie substanţială şi în soluţionarea problemei şomajului. Tocmai de aceea, dezvoltarea localităţilor rurale şi afacerile mici sunt elemente reciproc indispensabile. Înţelegând aceste aspecte, Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată şi-a propus să susţină micul business din 30 de localităţi-ţintă în parcursul de a crea primării model.
Doina Bragari o tânără din localitatea Zaim (r-nul Căuşeni), a decis să înfiinţeze o fermă de ovine în localitatea sa. “Planific să cresc numărul total de animale mature până la 200 de capete prin procurarea de oi de prăsilă pentru producerea de carne de miel şi de berbec, de pielicele şi blănuri, lână, dar şi de brânză, caş şi urdă”, spune Doina.
Tânăra antreprenoare, care deţine la moment o turmă de oi, are planuri ambiţioase şi afirmă că stâna, inclusiv încăperile de iarnă, vor fi construite în extravilanul satului Zaim, evitând, astfel, afectarea solului şi apelor din localitate. Din laptele obţinut vor fi fabricate atât produse conform metodelor tradiţionale, cât şi alte tipuri de brânzeturi, cum ar fi cele afumate, fabricate în alte zone (de ex. România). Pielicelele şi pieile vor fi comercializate unui agent economic din sat, care coase din ele diferite articole de vestimentaţie. Lâna va fi predată la întreprinderile de profil din Căuşeni şi Ceadâr-Lunga. “Cred în succesul afacerii, deoarece am o experienţă vasta în domeniu, iar până în prezent singura problemă pe care am avut-o a fost cantitatea insuficientă de producţie, pe care o cere piaţa”, mai spune Doina Bragari.
Tânăra din Zaim se numără printre cei 21 de antreprenori care au primit finanţare nerambursabilă în sumă de 5 mii de dolari SUA, în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PNUD Moldova şi UN Women) cu finanţarea guvernului Danemarcei.
Merită de menţionat că mai mult de 230 de antreprenori din R. Moldova au beneficiat de instruiri în domeniul businessului, organizate de Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată. Dintre cei intruiţi, peste 80 de antreprenori au depus dosare la concursul de business planuri pentru a beneficia de granturi pentru dezvoltarea afacerilor. În final, au fost selectaţi 21 de antreprenori care şi-au ridicat cecurile de grant în sumă de 5 mii USD. Pe lângă aceasta, Programul va oferi micilor antreprenori asistenţă timp de şase luni pentru a demara cu succes implementarea planului de afaceri.
Beneficiarii de granturi, deţin sau urmează să iniţieze afaceri în domeniul apiculturii, zootehniei, de prelucrare a produselor alimentare, horticulturii, florăritului, meşteşugăritului, confecţiilor etc. Aceştia vor crea, în total, 75 de locuri noi de muncă.
Cea mai tânără beneficiară de finanţare este Rosina Chiţanu din comuna Cărpineni, care intenţionează să dezvolte o afacere în domeniul apicol şi producerea produselor apicole. În acest scop, fata îşi propune să sporească numărul de familii de albine. „Vreau să procur 50 de familii, amplasate în stupi multietajaţi echipaţi cu captoare de polen şi gratii de colectare a propolisului. Acest echipament va permite eficientizarea afacerii prin creşterea volumului de producţie şi posibilitatea diversificării produselor apicole”, afirmă Rosina Chiţanu.
„E greu să fii antreprenor în Republica Moldova, mai ales în mediul rural, deoarece aici condiţiile de dezvoltare a afacerilor sunt mai dure, iar mediul antreprenorial este unul mai puţin atractiv. În pofida acestui fapt, ne-am bucurat să constatăm, împreună cu partenerii de la Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată, că anume tinerii cu vârsta cuprinsă între 24 şi 35 de ani îşi doresc afaceri la ei acasă şi au convins că sunt antreprenori mici cu planuri sigure”, a afirmat în cadrul ceremoniei de înmânare a cecurilor de grant, Sergiu Ceauş, secretar general adjunct la Cancelaria de Stat a Guvernului R. Moldova.
Printre cei care au sfidat greutăţile ce ţin de dezvoltarea unei afaceri la sat şi au beneficiat de finanţare nerambursabilă se numără şi Diana Lecari, care are o familie numeroasă. „Am şase copii şi planificăm să dezvoltăm afacerea pe care o avem în domeniul apiculturii. Grantul pe care l-am obţinut va fi investit în procurarea de noi stupi cu familii de albine. Aceasta va fi o bună oportunitate de a munci acasă în cadrul unei afaceri frumoase”, a spus antreprenoarea din Larga (Briceni).
Cei 21 de mici antreprenori şi-au ridicat cecurile de grant în cadrul târgului-expoziţie „Afacere frumoasă la tine acasă”. În cadrul acestui eveniment, care a avut loc în comuna Cărpineni (Hânceşti), toţi cei 21 de businessmeni beneficiari de grant şi-au expus bunurile pe care le produc.
O antreprenoare cu planuri ambiţioase este Ana Ţabur din Sărata Galbenă (Hânceşti), care este proprietara unui atelier de croitorie şi doreşte să sporească volumul de servicii prestate. “Pentru realizarea acestui scop îmi propun modernizarea atelierului existent cu echipament specializat de cusătorie: maşină de cusut profesională, maşină de brodat digitală, maşină de surfilat şi alt echipament”.
Potrivit acesteia, “utilajul nou îi va permite executarea lucrărilor de coasere şi reparaţie a hainelor cu design divers şi a hainelor cu broderie în stil naţional, precum şi confecţionarea obiectelor de artizanat textil (feţe de masă, şerveţele, confecţii textile cu aplicarea broderiei etc.).
O afacere dulce şi aromată este dezvoltată la Zaim (Căuşeni). Proprietarul acesteia, Victor Furtună, planifica demult să instaleze un sistem de sprijin şi unul de picurare în plantaţia de zmeură pe care o deţine. Graţie grantului pe care l-a obţinut, această idee, a devenit realizabilă. Astfel, antreprenorul va putea exploata o perioadă mai îndelungată plantaţia de zmeură, dar şi să evite anumite boli. “Aceasta ne va permite să prelucrăm plantaţia mecanizat, fapt care va contribui la economisirea timpului şi resurselor financiare, dar şi la sporirea calităţii producţiei”, este convins Victor Furtună.
Şi Iuliana Istrati din s. Sculeni (Ungheni) are planuri mari cu privire la dezvoltarea ulterioară a afacerii pe care o deţine – 4,5 ha de teren agricol pe care este plantată o livadă de pere – 2 ha şi una de pruni – 2,5 ha. Aceasta spune că pentru obţinerea unei roade constante de fructe este nevoie de suplinit deficitul hidric printr-un sistem de irigare prin picurare. Astfel, cu suma de 5 mii USD, antreprenoarea îşi va realiza visul de a implementa un sistem de irigare performant, care va determina economisirea considerabilă a apei şi va contribui la obţinerea unui spor dublu de producţie. “Livada este uşor accesibilă pentru potenţialii clienţi care vor dori să achiziţioneze produse în formă proaspătă. Are o amplasare avantajoasă deoarece se află într-o zona în care populaţia din satele vecine se ocupă de colectarea fructelor. Producţia care nu se va consuma în formă proaspătă va fi supusă altor tipuri de prelucrare cum ar fi: deshidratare, gem, dulceaţă, magiun, compot, rachiu etc”, a afirmat antreprenoarea din Sculeni.
Din finanţarea oferită de PCDLI, Pavel Vidraşcu din s. Măcăreşti (Ungheni) vrea să creeze o fermă modernă de prepeliţe. “Voi procura utilaje noi pentru a avea posibilitatea de a produce şi comercializa pe piaţa autohtonă ouă şi carne de prepeliţe calitative şi mai ecologice. Echipamentul modern îmi va permite să cresc randamentul de producere, deci, să micşorez la minim pierderile din procesul de incubare. Acest utilaj, precum este incubatorul, are şi funcţia de întoarcere automată a ouălor”, spune Pavel Vidraşcu. Antreprenorul este de părere că “o crescătorie de prepeliţe este o bună oportunitate de business, care necesită relativ puţine investiţii, în special la faza de iniţiere a afacerii”.
„Deşi sunteţi numiţi micul business, cred că reprezentaţi o mare forţă, capabilă să crească Moldova. Or, un mediu economic bine dezvoltat la nivelul fiecărei localităţi asigură servicii accesibile şi de calitate, precum şi locuri noi de muncă. Am fost plăcut surprinşi de numărul mare de doritori de a beneficia de instruirile oferite în cadrul Programului derulat. Aceasta înseamnă că antreprenorii din Moldova înţeleg că cunoştinţele sunt cel mai important capital. PNUD Moldova este gata în continuare să ofere sprijinul necesar pentru businessul local din R. Moldova”, a declarat Narine Sahakyan, reprezentant permanent adjunct, PNUD Moldova.
În comuna Cărpineni sunt înregistraţi peste 1000 de agenţi economici în diverse domenii, dintre care doar 280 sunt activi. Ion Cărpineanu, primarul comunei Cărpineni, susţine că în bugetul localităţii anual ajung peste 2 mil. de lei în calitate de impozite, ceea ce constituie 64% din veniturile primăriei.
“Aceşti bani sunt folosiţi la amenajarea teritoriului şi întreţinerea localităţii: curăţenie, iluminat, contribuţie pentru diverse proiecte pentru dezvoltarea comunei. În cadrul afacerilor derulate sunt angajaţi peste 600 de locuitori ai comunei Cărpineni”, susţine primarul de Cărpineni.
Întrebat cât de importante sunt pentru o localitate afacerile mici, Ion Cărpineanu a afirmat că “micile afaceri din zona rurală înseamnă dezvoltarea localităţii cu aportul tinerilor care aleg să vină şi să rămână în sat”. Potrivit acestuia, “dacă nu ar fi această activitate financiară a antreprenorilor locali, localitatea ar muri”.
Aceeaşi sursă spune că pentru a stimula dezvoltarea businessului la nivelul localităţii, primăria oferă scutiri de impozite în primul an de activitate şi înlesniri la procurarea de terenuri. “Eliberăm rapid toate certificatele necesare pentru lansarea unei afaceri. Trebuie să avem cât mai mulţi agenţi economici în sate, ca să avem localităţi frumoase cu oameni în ele”, mai spune primarul de Cărpineni.
Această părere este împărţită şi de primarul de Ivancea, Oleg Gaşper, care afirmă că dezvoltarea satelor şi afacerilor mici în RM sunt elemente reciproc indispensabile. Primarul spune că în localitatea pe care o conduce activează în jur de 50 de agenţi economici, deşi sunt înregistrate mai multe persoane juridice. Agenţii economici activi au angajaţi aproximativ 700 de locuitori ai comunei. “Consider că este bine pentru o localitate cu 5650 de locuitori, cum este Ivancea, dar îmi doresc să avem mai mulţi agenţi economici”, susţine edilul.
Din impozitele achitate de micii businessmeni din Ivancea sunt acoperite cheltuielile ce ţin de întreţinerea grădiniţei, a teritoriului localităţii, dar şi de iluminarea stradală. “Granturile oferite pentru dezvoltarea afacerilor reprezintă un suport foarte important şi un bun început de cale pentru derularea proiectelor la sate”, este de părere Oleg Gaşper. Potrivit lui, lipsa resurselor financiare frânează foarte mult dezvoltarea localităţilor rurale. “Dacă nu ar fi businessul local, nu ar exista ţara. Doar dezvoltând afacerile la nivel local o să putem avea drumuri, localităţi dezvoltate şi oameni mulţumiţi”, spune primarul de Ivancea.
Întrebat ce susţinere oferă primăria antreprenorilor din localitate, Oleg Gaşper a spus că „atunci când se formează o întreprindere, consiliul local o susţine cu ce poate – prin decizie o scuteşte de impozite în primul an de activitate. Dacă întâmpină unele piedici birocratice, personal merg împreună cu antreprenorul şi discutăm cu cei care creează aceste obstacole. Ţinem foarte mult la fiecare dintre agenţii economici din localitatea noastră şi îi susţinem de câte ori este nevoie”, a mai spus primarul de Ivancea.
Lilia Alcază
