Zilele acestea s-a strecurat către consumatorul de ştiri informaţia că a avut deja loc runda a treia de negociere a Acordului social care urmează a fi semnat între Republica Moldova şi Grecia. Această parte a vieţii nu-i interesează pe foarte mulţi cetăţeni ai ţării noaste, însă este şi o anume categorie de cetăţeni care aşteaptă de mulţi, mulţi ani clarificarea relaţiei dintre cele două state anume pe dimensiunea socială.
Înainte de toate, constatăm o întârziere greu de explicat a negocierii unui asemenea Acord între ţara noastră şi partea elenă, aceasta din urmă fiind, dacă mai ţine minte cineva, una dintre primele destinaţii pentru cetăţenii noştri care au avut curajul şi determinarea de a ieşi din ţară şi a căuta un alt salariu, o altă viţă, o altă perspectivă. De altfel, perioada în care moldovenii mergeau în Grecia era una în care nu exista paşaportul moldovenesc biometric, iar de cetăţenia unui alt stat care ar facilita ieşirea din ţară şi accesul într-o altă ţară, evident europeană, nici vorbă.
Oricum, confruntându-se cu mari, cu foarte mari probleme, moldovenii au ajuns până la urmă în Grecia, iar acolo s-au angajat la munci. Unii au rămas definitiv acolo. Alţii au revenit acasă, alţii au ales o altă destinaţie. De cele mai multe ori – Italia. Aşa sau altfel, cetăţenii care au muncit în Grecia au adunat un stagiu de activitate pentru care, evident, s-ar cuveni anumite plăţi sociale. Anume acest lucru se doreşte prin negocierea acordului social, doar că se face foarte şi foarte târziu.
De obicei, asemenea acorduri se negociază în două-trei runde. A treia rundă intervine în situaţia în care se cer coordonate şi acceptate anumite chestiuni delicate. Părţile angajate în negocieri nu scot la vedere detalii, însă cert e că acordul va fi până la urmă semnat.
Sursele la care avem acces susţin că scopul final al tratatului este ca cetăţenii Republicii Moldova care au muncit în Republica Elenă, la atingerea vârstei de pensionare să beneficieze de pensie din acest stat şi, totodată, pe perioada de activitate să fie asiguraţi cu un venit sub formă de prestaţii sociale în cazul producerii unui accident de muncă sau survenirii unei boli profesionale, fie asigurarea membrilor familiei în caz de deces al întreţinătorului.
Mai mult decât atât, recent textul proiectului Acordului a fost parafat şi urmează să respecte toate etapele şi procedurile interne aferente semnării, ratificării şi punerii în vigoare, se mai menţionează în comunicatul ministerului.
R. Moldova mai are încheiate acorduri în domeniul securităţii sociale cu 15 state, printre care Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Estonia, Cehia, Austria, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania şi Germania. Acordurile bazate pe principii europene de proporţionalitate stipulează procedurile privind achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat precum şi acordarea de pensii şi alte prestaţii cetăţenilor statelor contractante.
Pachetul standard de prestaţii sociale prevăzute de toate acordurile menţionate include: pensiile pentru limita de vârstă, pentru dizabilitate cauzată de afecţiuni generale şi de urmaş, pensiile şi indemnizaţiile de dizabilitate în urma accidentelor de muncă sau cauzată de boli profesionale, care se achită beneficiarului la locul de domiciliu, în valuta statului respectiv. Prin urmare, fiecare stat îşi asumă responsabilitatea în sensul stabilirii şi achitării pensiei pentru stagiul de cotizare realizat în conformitate cu legislaţia propriului stat.
Persoana poate beneficia de o pensie din partea statului unde a lucrat legal, adică să-şi exercite în deplină măsură drepturile sale de pensie, indiferent de locul unde va domicilia în viitor. Procedura de totalizare a perioadelor de asigurare reglementată prin acordurile internaţionale, permite cetăţenilor R. Moldova, care au lucrat legal în alte state, însă nu dispun de stagiul minim de cotizare de 15 ani realizaţi în statul nostru, să obţină dreptul la pensie, calculată proporţional perioadelor de contribuţie în Moldova, dar nu şi dreptul la alocaţie socială.
Potrivit CNAS, numărul pensionarilor care domiciliază peste hotare şi primesc pensia din R. Moldova, pe parcursul ultimilor 5 ani a crescut de 10 ori, acest fapt datorându-se atât creşterii numărului statelor cu care R. Moldova încheie acorduri în domeniul securităţii sociale precum şi intensificării proceselor migratorii la nivel european.
La sfârşitul anului 2014, când au fost în vigoare doar 9 acorduri de securitate socială, numărul persoanelor cărora li s-au stabilit pensiile în baza acestora a constituit 62, iar în luna octombrie 2019, numărul acestora a atins cifra de 650 persoane, dintre care: 260 de beneficiari, pensia cărora este transferată în România, 135 – în Bulgaria, 71 – în Cehia şi alte state. Doar din luna martie a anului curent au fost stabilite 70 pensii persoanelor care, la moment, în mod permanent locuiesc în Germania.
Pe parcursul ultimilor doi ani, CNAS a confirmat stagiul de cotizare realizat în R. Moldova pentru un număr de peste 2000 de persoane asigurate, plecate în alte state contractante, precum şi peste 60 de certificate privind legislaţia aplicabilă au fost eliberate persoanelor asigurate, care au fost detaşate la lucru legal pe teritoriul altui stat.
Actualmente, 803 persoane care au lucrat legal pe teritoriul altor state şi acum domiciliază în Moldova primesc pensii de la instituţiile competente ale acestor state: 311 persoane beneficiază de pensii stabilite şi transferate de instituţia competentă din România, 213 din Cehia, 81 din Bulgaria, 87 din Austria, 67 din Portugalia, 27 din Polonia şi din alte state. Aceste persoane dispun concomitent şi de dreptul la pensie, stabilită pentru stagiul realizat în R. Moldova.
Constantin Olteanu
