Pentru a convinge tinerii moldoveni plecaţi la muncă peste hotare să revină acasă, autorităţile au lansat diverse proiecte de susţinere financiară a tinerilor, oferindu-le granturi pentru lansarea afacerilor. Astfel, în decurs de doi ani, 147 tineri au primit suport nerambursabil de două mii euro pentru a-şi deschide propriile afaceri. Şi asta datorită proiectului „Stimularea activităţii antreprenoriale a tinerilor din zonele rurale”, susţinut de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), cu suportul financiar al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). Totodată, au fost organizate 36 de cursuri de instruire cu participarea a 750 tineri, din peste 100 localităţi ale ţării.
Proiectele au avut drept scop dezvoltarea infrastructurii de suport în afaceri din zonele rurale, diminuarea şi stoparea fenomenului de migraţie a tinerilor, crearea noilor întreprinderi şi a locurilor de muncă.
Activităţile proiectelor au fost structurate pe consultanţă şi instruire antreprenorială, elaborarea business planurilor, dar şi monitorizarea şi consultarea post-finanţare.
După ce a muncit câţiva ani peste hotare, Andrei Mutiuc, din Glodeni, a revenit în 2009 în ţară şi, cu banii adunaţi, a deschis o patiserie. Doi ani mai târziu, aflând despre proiectul ODIMM a aplicat pentru dezvoltarea afacerii şi prin intermediul grantului a reuşit să obţină un utilaj de coacere a plăcintelor şi a produselor de panificaţie. “Grantul m-a ajutat foarte mult pentru că la început activam în casa mamei, apoi ne-am extins şi am trecut într-un local public, am deschis o cafenea chiar în centrul oraşului Glodeni şi continuăm să ne dezvoltăm. Condiţiile de aplicare au fost simple. Trebuia să fiu pe piaţă deja. Am oferit toată informaţia solicitată şi am obţinut 2 mii de euro. Am mai investit în reparaţia şi amplasarea localului. Am angajat încă 3 persoane cu un salariu de 3 mii lei lunar. Profitul nu este foarte mare, dar este unul stabil. Pentru familia mea şi pentru angajaţii mei deocamdată este bine. Dar încerc să mă extind şi să mai lansez şi alte afaceri. Intenţionez să deschid o cantină orăşenească. Nu am studiat afaceri sau economie. Dar soţia mă ajută foarte mult”, a povestit Andrei.
Cele mai finanţate domenii sunt cele din agricultură – 52% (creşterea legumelor şi fructelor; zootehnia; viticultura; apicultura); servicii – 36% (croitorie, frizerie, reparaţie, organizare evenimente); producere – 12% (patiserie, prelucrarea lemnului şi producerea mobilei, artizanat).
Maria Tornea din Giurgiuleşti, raionul Cahul, o altă beneficiară a proiectului, a deschis o afacere în sfera serviciilor, şi anume decorarea sălilor pentru ceremonii. Iniţial, a lucrat câţiva ani în România de unde a şi “furat” ideile, lansând o afacere similară la ea în sat. “Satul este mai departe de oraş şi astfel avem clienţi. Prin intermediul grantului am procurat tehnica necesară, un laptop ca să arăt clienţilor ce servicii le oferim, un aparat pentru baloane de săpun, maşină de cusut şi altele necesare”, spune Maria Tornea.
Directorul general al Organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ODIMM), Iulia Iabanji, spune că nici una din cele 147 de afaceri iniţiate de tineri nu a eşuat. “Rezultatele sunt bune, impactul în urma realizării acestor două proiecte este foarte important şi pentru autorităţile acestor localităţi. Desigur, am venit cu consultanţii noştri şi cu experţi competenţi care i-au asistat pe parcurs pentru a selecta ideea de afacere potrivită. Pe parcursul celor 2 componente, în 2 ani, au fost acceptate 147 de afaceri în localităţile rurale. Nu sunt cazuri de stopare a afacerilor sau în care beneficiarii să renunţe. În mod special s-au evidenţiat femeile. Ele sunt foarte active”, a precizat Iulia Iabanji.
Alţi trei tineri din raionul Cahul şi-au unit eforturile şi au deschis o Casă de Deservire în centrul oraşului unde oferă servicii de croitorie, curăţire şi reparaţie a hainelor.
Deşi este implementat de ODIMM, proiectul este susţinut de Organizaţia Internaţională a Migraţiei (OIM). Şeful misiunii OIM în R. Moldova, Antonio Polosa, a precizat că “în contextul investiţiilor în resursele umane este binevenit de intervenit în spaţiile rurale unde locuieşte majoritatea populaţiei R. Moldova. Avem înregistrate rezultate frumoase, deşi cantitativ numărul nu este considerabil, sute de persoane s-au întors acasă de peste hotare şi au lansat o afacere la ei acasă, cu suportul acestui proiect. Dar, trebuie să recunoaştem că este necesară o susţinere din exterior pentru ca aceste afaceri să fie pornite. Asistenţa din partea OIM este una adiţională, colaborăm direct cu ODIMM, nu intervenim direct, fizic, dar prin intermediul partenerilor noştri”.
Iniţiativa pentru abilitarea economică şi stimularea antreprenorială a tinerilor de la sate nu este singurul program prin intermediul căruia moldovenii care muncesc peste hotare sunt încurajaţi să revină în ţară. Astfel, ODIMM deja de trei ani derulează programul Pare 1+1 pentru atragerea remitenţelor în economie.
Cristina MIRON
