După ce a fost adoptată, cu critici din partea deputaţilor, Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” a fost dezbătută de către autorităţi într-o şedinţă de lucru mai restrânsă, cu participarea societăţii civile. Strategia este primul document de planificare strategică pe termen lung pentru ţara noastră şi cuprinde şapte priorităţi: studii relevante pentru carieră; drumuri bune; finanţe accesibile şi ieftine; business cu reguli clare de joc; sistem de pensii echitabil şi sustenabil; energie furnizată sigur şi utilizată eficient; justiţie responsabilă şi incoruptibilă.
În cifre exacte, realizarea celor şapte priorităţi va avea ca rezultat dezvoltarea economică a ţării (o creştere economică cumulativă de 79%), reducerea sărăciei (sub 14%) şi crearea unui mediu favorabil de afaceri până în anul 2020. Prin această Strategie, autorităţile speră ca până în 2020 PIB-ul să fie mai mare cu 12%.
Documentul (adoptat de Guvern în martie a. c. şi votat în prima lectură în Parlament, în mai) a nemulţumit comunitatea de experţi prin numărul mic de priorităţi enunţate. Potrivit societăţii civile, Strategia nu prevede dezvoltarea altor domenii, cum ar fi sectorul protecţiei mediului, dezvoltării regionale, sănătăţii. Aceştia s-au arătat sceptici că Strategia ar putea asigura o dezvoltare durabilă. De cealaltă parte, autorii documentului susţin că Strategia cuprinde doar cele mai stringente probleme, restul domeniilor urmând a fi acoperite de strategii sectoriale, la nivelul fiecărui minister în parte.
„Conţinutul Strategiei nu are nimic în comun cu dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă ţine cont de cei trei piloni ai săi: dezvoltarea economică, protecţia socială şi protecţia mediului. Noi considerăm că abordarea pe care o dă această strategie, precum că odată cu acumularea resurselor vor fi investiţi bani în domeniile respective, este incorectă. Pentru că sectorul economic se bazează pe resurse naturale, pe de o parte, iar pe de altă parte, sectorul economic este cel mai mare poluator”, şi-a expus părerea Iuliana Cantaragiu, coordonator proiecte, Centrul Naţional de Mediu.
„Când vorbim despre o creştere economică ne referim la trei aspecte: muncă, capital, tehnologii, lucruri ce nu se regăsesc în situaţia noastră. Emigrarea continuă, investiţiile sunt mizere, tehnologiile lipsesc cu desăvârşire, deci, nu poate fi vorba de o creştere economică. Cât priveşte infrastructura, e insuficientă doar abordarea drumurilor. Nici agricultura nu se regăseşte în priorităţile Strategiei. Avem 60% populaţie rurală cu o contribuţie de doar 10% în PIB şi venituri medii salariale de 305 lei. Industrializarea iarăşi nu este prevăzută. Avem nevoie de o creştere economică care să depăşească situaţia anilor 90 în care ne aflăm şi astăzi, ca să ne apropiem de un nivel mediu european dacă asta ne dorim. Trebuie să avem o creştere economică de 12-14%, nu de 5-6%”, susţine Victor Ciobanu, membru al grupului de experţi economici.
La rândul său, Veaceslav Ioniţă, şeful comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe a dat asigurări că se va reveni la acest aspect, pentru a include şi restul problemelor menţionate. Totodată, Valeriu Lazăr, ministrul Economiei a venit cu explicaţii pe marginea celor şapte domenii ce se regăsesc în Strategie. „Să nu uităm că Strategia este un document de viziune pe termen mediu – lung şi nu ne-am propus să detaliem probleme, ci traiectorii, linii de direcţie, priorităţi sectoriale şi nu un plan de acţiuni concrete. Ulterior, în baza acestei strategii vom dezvolta idei pentru strategii sectoriale. Cu referinţă la cele spuse de domnul Ciobanu, anterior, şi eu mi-aş dori creşteri de 12%, dar mergem pe abordări realiste, nu ambiţioase, ce nu vor putea deveni realităţi. De aceea, am ajuns la un compromis, pentru că nu avem cadru de resurse şi potenţial necesar de creştere economică. Astăzi, potenţialul de creştere economică al R. Moldova este de 5-6%”, a subliniat ministrul.
Ruslan Codreanu, şef direcţie Cancelaria de Stat, a explicat cum au fost selectate cele şapte priorităţi din Strategie.
„Au fost identificate patru probleme majore care împiedică creşterea economică şi generează sărăcia. Restul au venit din partea Comisiei Europene (reforma justiţiei şi corupţia, eficienţa şi securitatea energetică). Din acest motiv, ”Strategia Moldova 2020” nu poate să reflecte problemele prevăzute în strategiile sectoriale, cum ar fi cea de mediu, de exemplu”.
Secretarul de Stat, Victor Bodiu, care a prezentat Strategia în Parlament, a explicat cum a fost gândită această creştere economică. “Am pornit de la analiza problemelor ce împiedică Republica Moldova să atingă o creştere economică durabilă şi sustenabilă, precum şi să reducă sărăcia. Am constatat că, şi pe plan regional, Republica Moldova este printre primele ţări care au probleme privind productivitatea forţei de muncă. Au ieşit în evidenţă, de asemenea, infrastructura proastă şi calitatea joasă a drumurilor, fapt ce are un impact direct şi asupra comerţului, şi asupra accesului la servicii de sănătate, şi asistenţă socială. Al treilea element a fost accesul la finanţare şi anume rata dobânzii la credite foarte înaltă, comparativ cu ţările din regiune, ceea ce devine o problemă inclusiv şi pentru micii întreprinzători. În final, am obţinut un document prin care să ne identificăm priorităţile de dezvoltare şi să ne direcţionăm eforturile întru soluţionarea problemelor existente. Astăzi, creşterea economică e bazată pe consum. Prin ”Strategia Moldova 2020” ne propunem ca motorul creşterii economice să fie investiţiile.
Agenţii economici şi oamenii de afaceri consideră că ratele dobânzii în Republica Moldova sunt mari. Accesul insuficient la finanţare a fost indicat de majoritatea respondenţilor pentru Global Competitiveness Report 2010-2011. Lăsând la o parte componenta inflaţiei care ţine de obiectivul politicii monetare a Băncii Naţionale a Moldovei, problemele pe care le abordează prezenta Strategie se referă nemijlocit la mărimea primelor de risc şi a gajului (peste 130% din valoarea creditului), care sunt printre cele mai mari din regiune.
Astfel, obiectivul autorităţilor pentru 2020 este de a dispune de un sistem financiar care canalizează în modul cel mai eficient resursele financiare de la gospodăriile casnice care produc economii, la agenţii economici care sunt în căutare de mijloace pentru finanţarea ideilor lor de afaceri. Încrederea gospodăriilor casnice, inclusiv a lucrătorilor emigranţi care la ora actuală reprezintă un potenţial nevalorificat până la capăt, în sistemul financiar va fi condiţionată de majorarea sumei garantate a depunerilor şi de supravegherea efectivă a prestatorilor de servicii financiare.
Deficienţele existente în administrarea gajului vor fi înlăturate, iar instrumentele de acoperire vor fi dezvoltate, astfel încât lichidităţile excesive din sistemul financiar să fie direcţionate într-un mod eficient spre creditarea sectorului real al economiei naţionale. Dezvoltarea capacităţilor de management al riscurilor, inclusiv prin extinderea ariei de acoperire informaţională prin birourile istoriilor de credit, va conduce la diminuarea primelor de risc, se arată în prevederile Strategiei.
Cât priveşte mediul de afaceri, în prezent acesta este caracterizat prin costuri financiare şi de timp nejustificate, care depăşesc esenţial nivelul celor din ţările dezvoltate. Acest fapt influenţează direct creşterea economică a ţării bazată pe exportul producţiei cu valoare adăugată sporită şi demotivează concurenţa loială orientată pe productivitate şi inovaţii.
Prin noua Strategie, Republica Moldova îşi propune să îmbunătăţească mediul de afaceri, astfel încât riscurile şi costurile asociate fiecărei etape a afacerii să fie mai mici decât în ţările din regiune către anul 2020, cu impact exprimat în creşterea investiţiilor interne şi străine, majorarea numărului de întreprinderi fiabile, capabile să creeze locuri de muncă atractive, să asigure productivitate înaltă şi producţie competitivă orientată spre export.
Calitatea cadrului de reglementare afectează activitatea investiţională şi, prin urmare, creşterea economică, prin costuri administrative şi de conformare impuse asupra sectorului privat şi riscuri în afaceri generate de ambiguitatea reglementărilor şi respectarea parţială de către funcţionarii publici a prevederilor reglementărilor.
Varianta integrală a Strategiei poate fi accesată pe pagina web a Guvernului www.particip.gov.md
Pentru a intra în vigoare, Strategia urmează să fie votată în a doua lectură în Parlament.
Cristina Miron
